5 detalii inedite despre conflictul Uber vs Taxi la Cluj și cum ar putea clujenii câștiga din acest conflict

194

Vara aceasta a adus nu numai momente frumoase pentru clujeni (gen Electric Castle și Untold), ci și câteva incidente mai puțin frumoase. Un asemenea incident a fost conflictul dintre taximetriștii din Cluj și șoferii Uber. Cam peste tot pe unde Uber ajunge, crează astfel de conflicte dar răspândirea acestui serviciu nou de transport la nivel mondial este aproape de nestăvilit și poate în cele din urmă să aibe efect benefice pentru cetățenii de rând.

Aflându-ne într-un taxi acum câteva zile, am dorit să aflăm direct de la un taximetrist o părere cu privire la acest conflict. Am descoperit astfel că ceea ce s-a discutat fugar în media este mai complex decât ar părea la prima vedere. Mai jos listăm niște detalii aflate de la firul ierbii:

  1. Taximetriștii din Cluj nu sunt împotriva Uber. Un număr mare dintre ei ar prefera să lucreze pentru Uber decât pentru firmele de taxi, pentru că ar avea flexibilitate mai mare (mai exact nu ar trebui să facă o normă săptămânală pe mașinile închiriate) și ar păstra o parte mai mare din banii câștigați din curse.
  2. Majoritatea licențelor de taxi sunt deținute de un grup restrâns de oameni. Mai exact, piața de taxi din Cluj este într-o situație de oligopol iar unul din efectele negative ale acestui oligopol este fixarea unui preț pe kilometru foarte ridicat (poate cel mai ridicat din România).
  3. Licențele de taxi se tranzacționează pe piața neagră la aproximativ €20.000. Chiar dacă licențele emise de Primărie costă relativ puțin (în jur de 1.000 RON), ele ajung la prețuri exorbitante pe piața neagră. Motivul e simplu, cu o licență de taxi în buzunar poți să câștigi fără să faci nimic (adică închiriind mașina la un șofer de taxi) cam 2.500 RON/lună – adică chiria ce ai lua-o pentru un apartament ce valorează peste €100.000. De aceea, se găsesc pe net (vedeți de exemplu aici) oameni care dau garsonieră la schimb pe o licență taxi.
  4. Oligopolul din piața taxi înseamnă tarife mai ridicate pentru noi și condiții nu neapărat mai bune. Când toți operatorii de taxi se înțeleg asupra tarifului pierd clienții și scade calitatea (nu există practic nici un stimulent pentru a investi în flota auto). În București, competiția creată de Pelicanul (care nu e nici e departe cea mai bună firmă de taxi) a reușit, în ciuda controverselor create, să păstreze tariful la 1,39 RON/km. Departe însă de a sărăci taximetriștii, acest tarif le-a adus mai mulți clienți tuturor. Mai mult, a mai echilibrat piața neagră a licențelor (acolo licențele de taxi se vând cam cu €5.000) și a redus cota de piață a Uber în București (nici Uber-ul nu prea poate să concureze cu un tarif de 1,39 RON/km).
  5. Clujul este al doilea oraș din România unde Uberul s-a extins. Ca atare, modul în care va performa aici va dicta modul în care se va extinde serviciul în alte orașe. La București, Uberul nu prea poate concura la preț dar prinde la cei care nu vor să aibe de a face cu taximetriști insolenți. La Cluj taximetriștii sunt mult mai omenoși și drăguți dar prețul pe kilometru este mult prea mare (acesta este și motivul pentru care licența de taxi e tranzacționată la €20.000 în timp ce la București, o piață mult mai mare, este tranzacționată la numai €5.000) și Uberul poate crea o piață mai competitivă – la fel cum Blue Air și Wizz Air au făcut piața de transport aerian mult mai competitivă (un bilet Wizz Air de la București la Cluj costă cam cât cursa de taxi de la aeroportul din Cluj la Mănăștur).

Bineînțeles, cei de la Uber nu sunt nici ei niște îngerași. Veniturile generate prin Uber pleacă direct în America și taxele locale plătite de firmele de taxi (oricât de mici ar fi ele), dispar. De asemenea, șoferii Uber nu au contract de muncă, nu primesc asigurare și nici contribuție la pensie. În America, cei de la Uber sunt implicați în mai multe procese menite să creeze condiții mai bune pentru șoferii lor. Este însă un serviciu ce revoluționează transportul urban (și poate în curând și transportul inter-urban), oferind oamenilor de rând o alternativă mai ieftină (și de multe ori la standarde de calitate mai ridicate) la serviciul de taxi. Clujul este una din piețele din România unde Uber-ul ar putea ajuta la echilibrarea unei piețe care momentan îi favorizează pe câțiva oameni, în detrimentul nostru al tuturor.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentAn UNTOLD Story: Autogara Cluj
Articolul următorSpații din Cluj care ar trebui să devină spații pietonale sau spații partajate

9 COMENTARII

  1. Fara suparare, ultimul paragraf e un rahat mincinos. Banii clientului pleaca in Olanda, si se intorc in proportie de 75% + bonusuri in Romania. Toti soferii Uber au PFA sau SRL pentru care platesc impozit pe venit, sanatate, pensie.
    Habar n-am daca in Olanda se platesc taxe pe restul. Deocamdata sunt in pierdere in Cluj (mie imi revin mai multi bani decat produc, deci deocamdata aduc bani in Romania, impozabili)

    Marius, sofer Uber in Cluj, cu un Audi gri. Poftiti, domnilor taximetristi 🙂

    • Salut Marius. Abia astept sa ne vedem pe Uber. Mai am putin si rezolv cu actele. Sper ca aceasta concurenta intre transportatori sa aduca beneficii tuturor clujenilor. Si tare ma tem ca la pierderea titlului de capitala europeana a culturii a contribuit si atitudinea taxi.

  2. Parerea mea .. serviciu e bun, reglementarea taxelor vine exact in gps! Daca faci cursa pe drumu pe care eu il creez pentru locatarii atunci platesti impozit pe cursa 😀 .. si gata conflictu ! 😀

  3. Nu mai e asa rentabil, cel putin in Bucuresti, cauati pe forumuri si vedeti ce spun taximetristii, au scos bonusurile si nu mai renteaza Uber … a murit inainte sa ajunga la Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.