Idei pentru Cluj: Dezvoltare urbană Spații vacante Utilizare temporară

Utilizarea temporară a spațiilor vacante din Cluj. Proiectul REFILL. Sau cum să scrii povești și să pleci.

Publicat de , marți, 5 septembrie 2017, Lasă un răspuns, 863 vizualizări
Malul Someșului cu ocazia evenimentului "Vamos a la Playa" 2017.

Malul Someșului cu ocazia evenimentului „Vamos a la Playa” 2017. Sursă foto: Urbannect

Ce înseamnă utilizarea temporară a spațiilor vacante?

Una dintre cele mai importante provocări ale dezvoltării urbane contemporane este folosirea eficientă a resurselor existente, prin stimularea inițiativelor urbane comunitare și utilizarea spațiilor vacante disponibile. În acest context, perioada dintre momentul în care un spațiu devine vacant și cel al instaurării unei noii funcțiuni, timp în care spațiul respectiv poate fi folosit în scopuri comunitare, a fost denumită prin conceptul de „utilizare temporară”.

Utilizarea temporară acordă întâietate intervențiilor de scară mică, adesea temporare, generate de comunități în detrimentul proiectelor ample de dezvoltare urbană, răspunzând în acest fel nevoilor comunităților locale și nu intereselor generate de investiții speculative.

H33, hub de inovare socială

Mural realizat pe zidul curții interioare de la H33, fost depozit Prodvinalco.

Mural realizat pe zidul curții interioare de la H33, fost depozit Prodvinalco. Artist și sursă foto: Kero Zen

Un exemplu de utilizare temporară a unui spațiu privat este locația numită acum H33, fost depozit Prodvinalco, ce a fost transformat într-un hub de inovare socială, prin creativitatea și implicarea celor de la Urbannect, cu îngăduința și înțelegerea proprietarilor.

Spațiul exterior H33. 

Spațiul exterior H33. Sursă foto: Urbannect

“Tot spațiul de aici era în părăsire completă, cu toate geamurile sparte, în care ploua, pe jos erau bălți, curgea apă de pereți, era mucegai, e greu să-ți dai seama cât de mizerie era înainte să-l curățăm. Văzându-l era extraordinar de tentant, mai ales că Urbannect are această preocupare de reconvertire a spațiilor inerte pentru că ele pot fi folosite ca spații culturale între bucata de viață dintre cele două folosiri.

Acest spațiu a fost depozit de coniac și va fi știu eu ce. Între timp, vrem să demonstrăm că pentru oraș utilizarea acestor spații este nemaipomenit de valoroasă pentru că ele înainte de a deveni o locuință pentru 50 de familii pot aduce orașului o anumită culoare. Ca să pregătim spațiul a fost o muncă spectaculoasă. Am invitat operatori culturali, le-am arătat locul. Unii aveau idei, alții au zis că e prea anost spațiu. Așa am adunat 36 de entități și am început munca”, a declarat Dan Clinci de la Urbannect (sursa: Actual de Cluj).

Vamos a la Playa, distracție și relaxare la malul apei

Vamos a la Playa, ediția 2017.

Vamos a la Playa, ediția 2017. Sursă foto: Urbannect

Un alt exemplu, de data aceasta de utilizarea temporară a unui spațiu public, în aer liber, este evenimentul “Vamos a la Playa”, organizat în fiecare an tot de asociația Urbannect, eveniment a cărui ultimă ediție a transformat plaja Someșului din Grigorescu într-un spațiu pentru comunitate. Timp de 4 zile, plaja a prins viață, fiind activată de mulțimea de oameni participanți.

Piscină la Vamos a la Playa, ediția 2017

Piscină la Vamos a la Playa, ediția 2017

Asociația Urbannect organizează de trei ani încoace pe această plajă evenimentul denumit generic “Vamos a la Playa”. Aceasta este o etapă a programului nostru conceptual a cărui nume este “Orașul Acasă”. E un eveniment cu caracter comunitar, adresat publicului larg, care dorește să ofere activități atractive care să se adreseze tuturor categoriilor de vârstă. Este un concept care vrea să pună la un loc două subiecte pe care noi le considerăm importante.

În primul rând urmărește crearea unui eveniment complex care prin diversitatea acțiunilor componente să aducă la un loc subiecți din cât mai multe secțiuni ale comunității  urbane și să genereze astfel coerență și interelaționare diagonală în comunitate.

În al doilea rând urmărește să planteze astfel de evenimente în locații, mai mult sau mai puțin inerte ale țesutului urban. Locații care, în urma acestor “injecții” de energie temporară, să se transforme “peste noapte” în locuri de poveste, vii și strălucitoare. Acest model de utilizare temporară se aseamănă foarte mult cu circul ambulant. Circul e cel care aduce în târgul plictisit viața și strălucirea paietelor, veselia clovnilor și zborul acrobaților. Timp de câteva zile circul transformă maidanul de la marginea cartierului într-un tărâm feeric, de basm. Și tot el pleacă apoi lăsând în urma sa memorie, lăsând istorisiri care se vor povesti un an întreg, din gură în gură.”, ne-a spus Dan Clinci de la Urbannect.

Someș Delivery, intervenții pentru un Someș mai accesibil

Pavilionul Someș Delivery a probat ideea unui loc de socializare în imediata vecinătate a apei.

Pavilionul Someș Delivery a probat ideea unui loc de socializare în imediata vecinătate a apei. Sursă foto: Someș Delivery

De trei ani, echipa Someș Delivery face teste cu malurile Someșului pentru a arată cum se pot transforma spațiile publice din preajma apei. La ediția din 2017, proiectul i-a surprins pe clujeni cu o nouă posibilitate de a se bucura de râul care traversează orașul: ambarcațiuni de agrement pe Someș. Pe lângă această noutate, Someș Delivery 2017 a însemnat și multe alte evenimente, proiecții, reuniuni pe malul apei, jocuri și concerte.

Somes Delivery 2017 a pus ambarcațiunile de agrement pe Someș.

Somes Delivery 2017 a pus ambarcațiunile de agrement pe Someș. Sursă foto: Someș Delivery

Someș Delivery este un proiect cultural care și-a propus, pe termen lung, să contribuie la apropierea clujenilor de Someș și la transformarea acestuia într-o zonă de interes pentru viața orașului. Este de asemenea singurul proiect independent dedicat exclusiv Someșului — pe care-l abordează nu doar incidental, ca locație, ci pe care îl analizează minuțios, bucată cu bucată, încercând să vadă ce amenajări permit malurile, dacă se poate crea acces la apă, ce tipuri de evenimente se potrivesc și, foarte important, ce-și doresc de fapt oamenii care locuiesc sau folosesc zona respectivă.

Tronsoanele abordate până acum au fost podul Horea – podul Napoca (2015), podul Napoca – podul Garibaldi (2016) și podul Garibaldi – podul Zburător (2017), într-o progresie care radiază dinspre zona centrală, un aspect important din cel puțin două puncte de vedere. Primul e vizibilitatea de care are nevoie un proiect emergent, pentru a câștiga încrederea oamenilor. Al doilea e faptul că aceste tronsoane vor fi prioritare în ordinea amenajărilor definitive planificate de autoritățile locale, și am vrut să putem oferi acestora rezultatele unor testări făcute prin amenajări temporare.

Zona din amonte de podul Garibaldi permite folosirea ambarcațiunilor de agrement și pe asta ne-am concentrat în 2017, încercând să demonstrăm că putem avea un Someș folosit, nu doar decorativ. Am adus acolo caiace (mulțumită partenerilor de la Outdoor 4U), bărci clasice și hidrobiciclete (mulțumită RADP Cluj) și wakeboards (mulțumită celor de la Revo).

Imaginea Someșului traversat de toate aceste ambarcațiuni a fost, credem, un vis devenit realitate pentru mulți clujeni, al căror feedback pozitiv și rugăminți de permanentizare ne-au copleșit.” spun cei de la Someș Delivery pe site-ul lor.

Day 15, sensibilizare pentru ceea ce este trecător

Un alt exemplu relevant al utilizării temporare a fost proiectul ”Day 15”, care,  în fiecare dată de 15 a lunii din anul 2015, a implementat o acțiune tematică, desfășurată în spațiul public, adresată oricui. Proiectul a constat în 12 mesaje transmise prin acțiuni simple, în care a fost implicată întreaga comunitate clujeană.

15.000 de origami în forma florii de lotus au fost confecţionate de 2.000 de voluntari în cadrul proiectului Day 15.

15.000 de origami în forma florii de lotus au fost confecţionate de 2.000 de voluntari în cadrul proiectului Day 15. Sursă foto: Day15

“Day 15”-ul din februarie 2015 este poate cel mai bun exemplu de implicare comunitară, în acea zi peste 2.000 de persoane, peste 30 de comunități locale și nenumărați voluntari au depus peste 750 de ore de muncă în realizarea a 15.000 de origami în formă de flori de lotus.

„Intervențiile au fost gândite să fie temporare. Am dorit să subliniem sensibilitatea oamenilor pentru ceea ce este trecător. Ne place copilăria pentru că știm că a fost un lucru temporar, ne place viața pentru că știm că nu e veșnică. Atunci când vedem un curcubeu nu ne spunem că îl vom vedea mai târziu, că ne uităm mai încolo la el. Îl apreciem când există. La fel se întâmplă și cu aceste intervenții. Vizitați-le pentru că au o durată de viață scurtă.” a declarat Răzvan Luca, coordonatorul proiectului Day 15.

REFILL, proiect transnațional de utilizarea temporară, la Cluj

La Cluj se derulează în acest moment un proiect transnațional, numit REFILL, un proiect ce dorește să formeze o rețea între mai multe orașe europene cu experiență în utilizarea temporară a spațiilor vacante, cu scopul de a dezvolta utilizare temporara ca factor de inovare la nivel local.

Orașele partenere în REFILL, printre care și Clujul, urmăresc să-și valorifice expertiza comună, prin concentrarea asupra a 3 obiective principale: replicarea și împărtășirea experiențelor de utilizare temporară prin exemple de bune practici, asigurarea unor efecte pe termen lung ale temporalității și construirea unei administrații publice mai flexibile și deschisă la cooperare.

Rețeaua de orașe partenere în proiectul REFILL

Rețeaua de orașe partenere în proiectul REFILL

Dinamica spațiului urban a reprezentat întotdeauna o provocare pentru administrațiile publice, atât în ​​termeni de dezvoltare socio-culturală, cât și la nivel configurativ. În acest context, intervențiile temporare joacă un rol esențial în perspectiva dezvoltării locale, funcționând drept catalizator al comunitățile locale. Mici intervenții temporare de acupunctură urbană reușesc să concentreze energii diverse și să mobilizeze actori din diferite domenii, în scopul revitalizării spațiilor abandonate/ vacante.

Într-un oraș precum Cluj-Napoca, în care schimbările au o efervescență extrem de ridicată, inițiativele culturale și artistice găsesc imediat publicul care să le ‘consume’. De foarte multe ori însă, problematica cu care se confruntă este lipsa spațiului în care să își desfășoare activitatea. De aceea, utilizarea temporară a spațiilor vacante poate servi drept un instrument local, cu potențial uriaș de transformare a unui spațiu negativ, într-o resursă avantajoasă.” spune Miruna Drăghia, coordonatorul extern al proiectului REFILL în Cluj.

Succesul unui proiect de tipul REFILL, ține inevitabil de implicarea noastră, iar această implicare poate sa ia mai multe forme. De exemplu, unii dintre noi am putea trimite locații cu spatii sub-utilizate sau ne-utilizate, pentru a finaliza o mapare la nivel de oraș. Alții ar putea fi proprietari peste astfel de spatii și ar putea considera includerea acestor spații într-un proiect REFILL, cu beneficii potențiale pentru toți cei implicați. La nivelul cel mai simplu ne putem implica vizitând aceste spații și dându-le viață.

Scrie un comentariu