Idei pentru Cluj: Dezvoltare urbană Urban Talks UrbanizeHub

Urban Talks la București: cum putem fi mândri de orașele noastre?

Publicat de , joi, 16 mai 2019, Nu sunt comentarii, 39 vizualizări
Urban Talks București – Modelăm împreună viitorul orașelor

Pe 10 mai 2019, la București, a avut loc cea de-a patra ediție a conferinței Urban Talks – Modelăm împreună viitorul orașelor, organizată de Urbanize Hub. Conferință e un cuvânt pretențios pentru ceea ce înseamnă, concret, Urban Talks: un timp comun, organizat tematic și dinamizat prin întrebări și răspunsuri care aduce împreună oameni implicați, prin activitatea și interesele lor în a crea soluții pentru provocările orașelor din România. Dacă anul trecut, pe scena Urban Talks de la Timișoara a fost anunțată înființarea Alianței Vestului, ediția din 2019 a intermediat alianțe valoroase între experți ai Biroului Băncii Mondiale din România și Ambasada Olandei, invitați și participanți din domenii diverse, cu un scop comun: contribuția la orașe de care să fim mândri.

România Metropolitană, o (pro-)misiune dificilă

Prioritățile zonei metropolitane Cluj-Napoca, așa cum au fost ele votate de clujeni în cadrul campaniei Alege „Prioritățile Orașului Tău”

Prima parte a zilei a fost dedicată lansării a trei rapoarte: România Metropolitană, Ghidul de Bune Practici în Dezvoltarea Urbană, precum și Ghidul pentru Investitori.

„România Metropolitană” răspunde prin studii de caz și recomandări nevoii de a transforma orașele din România în metropole atractive, în special pentru populația tânără, cea mai dispusă la relocare. La baza acestui studiu stă ideea că „fără o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană puternică, o regiune nu poate performa la înălțime. O țară fără un sistem de zone metropolitane și aglomerări puternice nu își poate susține creșterea pe termen lung.”

Un avantaj aparte îl au orașele cu tradiție universitară, cum este și Cluj-Napoca, a cărui creștere demografică în întreaga zonă metropolitană a însemnat însă și creșterea timpului petrecut în trafic (cazul Florești este bine cunoscut). Investițiile în infrastructura de legătură și transportul în comun la nivel metropolitan sunt esențiale pentru a reduce numărul de mașini de pe arterele de legătură și pentru a asigura o extindere susținută a acestor zone.

Bune practici din alte orașe din țară

Reabilitare de cartier în Reghin

Dacă adesea ne uităm la orașe din afara țării pentru a ne inspira și a găsi modele care funcționează și pe care le-am putea adapta, în ultimii ani aduc în prim plan, tot mai des, orașe din România care au realizat proiecte de dezvoltare urbană vizibile și coerente. Cel de-al doilea raport lansat la Urban Talks, „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România” prezintă modele de bune practici care pot fi replicate și în alte orașe, abordând direcții diverse, ce includ: cartierele de blocuri construite înainte de 1990 (reabilitare termică, problema garajelor ș.a.), spațiile verzi, reabilitarea centrelor istorice, trecerea în subteran a cablurilor din oraș, arta stradală. O atenție deosebită a fost acordată învățământului profesional dual și modului în care administrațiile locale pot să îl susțină, în parteneriat cu companiile private, precum și crearea de parcuri industriale care să integreze beneficiile pentru angajați, investitori și întreaga regiune.

Exemple de bune practici din Cluj-Napoca au inclus teme precum adoptarea spațiilor verzi de către companii private, platformele subterane de colectare a deșeurilor sau plantările de arbori în cartierele din oraș.

Mobilitatea urbană și modelul Amsterdam

Amsterdam, un oraș-simbol al mobilității sustenabile, numărul de biciclete depășindu-l pe cel de mașini. Foto: Cluj.info

Odată cu creșterea populației și concentrarea în jurul anumitor centre urbane, distanțele de la punctul A la B se pot extinde necontrolat. Fără un plan de mobilitate urbană adaptat din timp nevoilor de dezvoltare, orașele ajung să nu mai respire, arterele principale se blochează, iar a vorbi despre trafic nu mai seamănă cu a vorbi, generic, despre vreme: drumul de la muncă acasă înseamnă câte două ore suplimentare pe zi, iar timpul petrecut acasă, în comunitate, cu ceilalți, timpul pe care ni-l dorim și care dă măsura calității vieții într-un oraș se scurtează, fără a oferi valoare.

La Urban Talks, vorbitorii pe tema mobilității au adus exemple de instrumente smart de monitorizare a traficului și de abordare planificată, prin indicatori, a mobilității urbane. În lipsa datelor, deciziile luate de administrația locală sunt reactive și nu pot să susțină o dezvoltare sustenabilă a orașului.

Servaz van Berkum (Olanda) a prezentat proiectul „We make the city” de implicare a cetățenilor în dezvoltarea Amsterdamului și evoluția istorică a orașului, care după ce a ajuns în punctul de supra-saturație cu mașini, a reușit să se transforme, prin acțiuni civice, proteste și decizii administrative, într-un oraș-simbol al mobilității sustenabile, numărul de biciclete depășindu-l pe cel de mașini.

Smart CSR – cum trecem dincolo de conceptul de donație

Implicarea companiilor în comunitate a fost subiectul unui panel între reprezentanți ai unor proiecte de impact pozitiv major (Țara lui Andrei, CEETRUS, Ambasada Sustenabilității, EFDEN – merită să le descoperiți pe fiecare). Ideea principală cu care am rămas în urma acestor discuții a fost că deși multe companii se mândresc cu acțiuni de „CSR” (corporate social responsibility), cea mai mare parte se rezumă la donații externe și nu se traduc în asumarea de acțiuni responsabile pentru impactul business-ului în sine. Promovarea transparenței și încurajarea celor care fac pași în această direcție, chiar dacă cifrele trezesc inițial blamare, reprezintă primul pas.

Soluții tech și schimburi de bune practici

Hackathon pentru Inovare Urbană

Cea de-a doua parte a zilei a găzduit discuții despre orașele viitorului și soluții tech pentru cetățenii lor: proiectul Civitta pentru mobilitate urbană, aplicația H.appy Cities, susținerea start-up-urilor în domeniul inovării urbane (Orange prin proiectul Fab Lab), parcul științific Măgurele și proiectul unei noi gări în București, prezentat (virtual, din Washington) de președintele Alianței Urbane Internaționale, Mircea Enache.

Mesele rotunde în jurul bunelor practici în administrație urbană (cu invitați ai administrației locale din Sinaia și Galați), precum și despre provocările legislației actuale în domeniul dezvoltării metropolitane și artificiilor prin care Oradea, Brașov și Constanța au reușit să creeze asociații în cadrul zonelor metropolitane pentru proiecte comune au închis conferința Urban Talks, într-o notă optimistă, demonstrând că orașele din România au în față provocări comune, iar soluțiile sunt mai aproape decât par.

Urban Talks continuă, desigur, dincolo de ora începerii și ora închiderii lui formale și își propune să inspire pe toți cei interesați să se implice în creșterea calității experienței orașelor în care trăim și de găsirea de soluții. Peste weekend, evenimentul a fost urmat de un Hackathon pentru Inovare Urbană, unde programatorii întâlnesc arhitecți, experți în domeniul mediului, urbanism și mobilității urbane și pot genera soluții pentru orașele în care trăim.

Urban Talks este un eveniment organizat de Urbanize Hub, un proiect de inovare socială pentru orașe lansat în 2016.

Citește și …


Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.