Din 4 octombrie, în Timișoara s-a dat startul transportului public pe apă, în urma proiectului de reabilitare a malurilor Begăi. Primarul orașului, Nicolae Robu, a vorbit în cadrul Conferinței de Bune Practici în Administrația Locală despre acest proiect ambițios, dar și despre câteva noi idei de creștere a calității vieții pentru timișoreni.
Proiectul de reabilitare a malurilor a vizat redarea calității navigabile a canalului, atât pentru agrement, cât și în regim de transport în comun. Această funcțiune a fost întreruptă acum cincizeci de ani, iar Primăria și-a propus să valorifice potențialul acestui curs de apă, care are avantajul de a fi complet controlat. Deși în Cluj-Napoca s-a renunțat la ideea unui curs navigabil (proiectul final al reamenajării Someșului va include doar o zonă restrînsă, cu ambarcațiuni de agrement), inițiativa din Timișoara aduce în discuție idei relevante și pentru Cluj.
Apropierea de cursul de apă
Pistele de bicicletă, spațiile verzi și transportul cu vaporete reintegrează cursul de apă în oraș și îl apropie de timișoreni. De asemenea, evenimentele care au loc aici contribuie la această percepție asupra acestuia, ca alternativă de agrement și o zonă de interes pentru viața orașului. Acesta e și scopul noului proiect Rethinking Someș, ce include un masterplan pentru dezvoltarea întreg parcursului Someșului în oraș, inclusiv pe proprietăți private, penru a oferi o viziune de dezvoltare.
În timp ce malul Someșului e încă o zonă marginală în percepția multor clujeni, Timișoara are un festival dedicat râului, aflat la a XI-a ediție – Bega Bulevard. Zona este animată prin parade de ambarcațiuni a cluburilor nautice locale, curse de canotaj, precum și renumita cursă a rățuștelor, iar scena pentru concerte este amenajată pe terasa malului.
Înființarea Regiei Autonome de Administrare a Begăi
Proiectul de transport public pe Bega a creat un efect de undă și în zona industriei nautice, chiar dacă la o scară mică – la prima licitație pentru achiziționarea vaporașelor nu s-a prezentat nimeni, ea fiind reluată și câștigată de o firmă din Galați, oraș cu tradiție în domeniu. Cele șapte vaporașe au costat aproximativ 2 milioane de euro.
Deși au fost achiziționate în urmă cu doi ani, navigarea pe Bega în regim de transport public nu s-a putut face din cauza barierelor impuse de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Apelor și Pădurilor. Pentru a rezolva problema, municipalitatea a fost nevoită să dea Guvernul României în judecată, pentru că altfel risca să piardă finanțarea de șase milioane de euro. Soluția a constat în înființarea unei Regii Autonome de Administrare a Căii Navigabile Canalul Bega.
Experiența inedită, atracție turistică
Proiectul de transport pentru agrement a fost primit cu entuziasm, depășind așteptările înscrise în proiectul de finanțare: „În trei august 2018, de Ziua Timișoarei, am început să navigăm și de atunci avem o medie de 400 de călători pe zi care folosesc vaporașele pentru agrement, adică peste 20.000 în total, în condițiile în care ne-am propus prin proiect un număr de 100.000 de călători în 5 ani”, a precizat Nicolae Robu.
Primarul Timișoarei este convins că proiectul va atrage tot mai mulți turiști, având în vedere că mulți nu au avut niciodată ocazia să se plimbe cu vaporașul și că nu există multe orașe în țară care oferă această posibilitate, într-o zonă centrală.
Transport public la preț simbolic
În acest moment, o cursă cu vaporașul în Timișoara costă 1 leu. Deși municipalitatea a dorit ca transportul să fie gratuit, a fost necesară stabilirea unei sume, conform contractului de finanțare. Se are însă în vedere simplificarea pe cât posibil a funcționării cursului navigabil, evitându-se fiscalitatea inutilă. Primarul a încercat subvenționarea sumei de 1 leu de către municipalitate, considerând că generează mai multe complicații decât beneficii.
Un oraș „verde-albastru”
Timișoara are pe tușă câteva planuri îndrăznețe, care să completeze „sistemul verde-albastru” al orașului. Acestea includ intervenții peisagistice majore, precum crearea unui lac, a unui deal și chiar a unei noi păduri.
Primăria și-a propus crearea a două subsisteme de transport – pe lângă navigarea pe apă cu vaporete, a avut în vedere și un sistem de piste de biciclete, care are în prezent în jur de 100 km. De asemenea, primarul Nicolae Robu a declarat că municipalitatea se asigură că toate proiectele asumate respectă criteriul ecologic, urmărind principiul poluării minime, și nu al încadrării în limitele admise.
Conferința de Bune Practici în Administrația Locală, aflată la cea de-a doua ediție, a fost organizată de Centrul Cultural Clujean, o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare urbană, cu 70 de membri din cadrul universităților, instituțiilor culturale, cluburilor de afaceri și administrației locale și județene. Organizația își propune să implementeze, în perioada 2018-2020, programul revizuit de candidatura a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, câștigat de Timișoara.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
- Manifest pentru curățenie: malul Someșului și Canalul Morii - 27 februarie 2021
- Urban Talks la București: cum putem fi mândri de orașele noastre? - 16 mai 2019
- Oradea a deschis Târgul de Crăciun: “Cea mai caldă atmosferă de Sărbători!” - 7 decembrie 2018
