Idei pentru Cluj: Înfrumuseţarea spaţiilor publice Design urban Refațadizare

Schimbarea la față a Clujului – 200 de clădiri ne despart de un centru (mai) european

Publicat de , miercuri, 8 august 2018, Lasă un răspuns, 829 vizualizări

O reabilitare reușită a unei clădiri de pe strada Avram Iancu.

Anul trecut scriam un prim articol despre necesitatea reabilitării clădirilor din centru vechi și am folosit Str. Ferdinand ca exemplu, pentru a arăta cum cu intervenții relativ minimale se poate îmbunătăți aspectul orașului. De atunci până acum, mai multe clădiri din centrul vechi au fost reabilitate (Hotelul Continental fiind una din cele mai spectaculoase și mult așteptate lucrări), dar lucrurile decurg într-un ritm destul de lent.

Pentru a determina cât a mai rămas de lucru în centrul vechi am făcut două lucruri. Pe de o parte, am cerut Primăriei Cluj să ne dea evidența cu clădirile din centrul vechi ce trebuie reabilitate conform datelor lor. Pe de altă parte, am luat și noi la pas centrul Clujului și am identificat clădirile care au nevoie de puțină iubire. Ne-am uitat în primul rând la clădiri cu: 1) tencuială murdară / căzută / lipsă; 2) tâmplărie neîngrijită; 3) acoperiș neîngrijit / murdar / lipsă.

Câteva exemple de clădiri neîngrijite din zona centrală

Am pus ulterior cele două baze de date la un loc și am creat o bază de date on-line ce poate consultată de oricine. Puteți să ne transmiteți adrese de clădiri ce ar trebui reabilitate și incluse pe hartă, chiar extinzând aria de intervenție dincolo de centrul vechi. Odată ce vom avea un centru european, vor trebui gândite intervenții pentru cartierele Clujului.

Harta clădirilor neîngrijite din centrul vechi al Clujului

În total, noi am estimat că mai sunt aproximativ 200 clădiri ce ar trebui reabilitate, pentru ca centrul vechi al Clujului să se aproprie de un standard european. Nu e mult, nu e nici puțin, și ține de noi toți să atingem acest deziderat. Primăria, poate, pe de o parte, să continue măsurile punitive (de ex. supra-taxarea) și facilitățile acordate (de ex. scăderea impozitelor) pentru reabilitarea clădirilor. Pot de asemenea să preia măsuri/abordări de la alte orașe din țară, precum Oradea, Sibiu, sau Craiova. De altfel, în cadrul unei conferințe organizate de Centrul Cultural Clujean, Primăria Cluj s-a angajat să preia din instrumentele dezvoltate de Primăria Oradea pentru reabilitarea centrului istoric.

Reabilitarea clădirilor ar trebui însă să fie un efort al nostru, tuturor. Nu trebuie să așteptăm ca Primăria să facă totul. Proprietari de clădiri din centrul vechi, dacă citiți acest articol, luați vă rugăm în considerare reabilitarea clădirii dumneavoastră. Demonstrați astfel nu numai că sunteți un cetățean european, ci faceți și un mare bine pentru comunitate. Brâncuși spunea că, clădirile sunt sculpturi locuite, și centrul vechi e plin de astfel de sculpturi. O clădire este practic o operă de artă și o operă de artă de calitate inspiră și înalță. Gândiți-vă numai câți oameni veți face fericiți (practic toți ce vor trece pe strada dumneavoastră) prin reabilitarea clădirii. Cu o investiție relativ modestă, puteți face mulți oameni fericiți … și poate ajutați și la creșterea turismului în oraș.

Pentru cei ce nu locuiți în centrul vechi, aveți instrumente simple la dispoziție. Când mergeți la barul, restaurantul favorit din centru, vorbiți cu proprietarii și încurajați-i să își reabiliteze clădirea. Ca și clienți a acestor localuri, aveți o forță destul de mare în încurajarea unor schimbări pozitive. Dacă aveți prieteni/colegi/familie care trăiesc în centrul vechi, țineți-vă de capul lor să se ocupe de reabilitarea clădirilor.

Și, în loc de concluzie, o ultimă rugăminte: dacă reabilitați o clădire, sau rugați pe cineva să reabiliteze o clădire, apelați sau rugați să apeleze la un arhitect-urbanist. Urbaniștii în România sunt cam non-existenți, pentru că nimeni nu le solicită serviciile. Din fericire, Clujul a început să miște pe partea de urbanism datorită lucrărilor tot mai multe în acest domeniu și datorită concursurilor de soluții organizate de Primărie împreună cu Ordinul Arhitecților din România.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.