Idei pentru Cluj: Parcul Armătura Someș Someș Delivery Spații verzi

Lansare Someș Delivery 2018 și dezbatere: Cum folosim Someșul?

Publicat de , duminică, 15 iulie 2018, Lasă un răspuns, 453 vizualizări

Someș Delivery 2018 a debutat sâmbătă, în Parcul Armătura, printr-o dezbatere pe tema folosirii Someșului, întâlnire la care au participat reprezentanți ai instituțiilor implicate în administrarea râului din oraș.

De 4 ani, Someș Delivery reușește să aproprie Someșul de oameni și încercă să redefinească rolul râului în viața clujenilor. În fiecare an este abordat un alt segment de râu, care este transformat într-un loc activ, cultural și plin de viață, în acest an fiind ales Parcul Armătura și malurile Someșului adiacente.

Având în vedere că majoritatea clujenilor nu au auzit de Parcul Armătura, una din reușitele ediției din acest an este că, încă de la lansare, a umplut parcul de oameni. „Am reușit să lansăm aceasta ediție cu foarte multă lume prezentă în parc, ceea ce ne bucură foarte mult, parcul e cumva în afara hărții noastre mentale despre Cluj. Am reușit să atragem atenția, să știe lumea de noi, să aducem oamenii în zone adiacente Someșului care nu sunt așa de utilizate.”, spune Marius Moga, coordonatorul evenimentului.

Este primul an în care s-a reușit aducerea împreună a administrației locale și a altor decidenți la o dezbatere publică, pornind de la două teme importante: mediul natural și posibile utilizări ale râului. Miza a fost găsirea unei viziuni comune, pe baza căreia să se poată dezvolta o strategie de amenajare și utilizare a Someșului din Cluj.

Inițiativa Someș Delivery este foarte bună, are o tradiție de câțiva ani, a fost susținută și de către Primăria Cluj-Napoca, credem că aceste dezbateri publice, aceste discuții despre proiectele importante ale orașului sunt benefice și au rolul de a acomoda diversele opinii existente despre cum ar trebui să derulam proiectele orașului.”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director tehnic în Primăria Cluj-Napoca.

În urma dezbaterii a rezultat că Someșul are un potențial mult mai mare decât la modul în care este utilizat în prezent și că este necesară o conlucrare mult mai bună și mai eficientă între toate părțile implicate, pentru depășirea restricțiilor legislative și a problemelor tehnice. Este nevoie de curajul asumării și construcției unei viziuni / strategii generoase de îmbunătățire a relației orașului cu râul, și nu doar de slalom printr-o legislație insuficientă, și o mulțumire cu atât. Râul poate deveni axa vitală a orașului și acesta poate să se dezvolte pornind de la cadrul natural oferit de râu.

„Noi tot timpul am împins lucrurile la limită, am încercat să le testam, dincolo de o conduita legală de folosire a râului, care e una tehnică, și să-l aducem și să arătam că râul utilizat altfel e foarte posibil și încet, încet sensibilizăm administrațiile.”, spune Marius Moga, coordonatorul evenimentului.

S-a arătat încă o data ca este necesară o continuitate a traseelor pietonale și de biciclete de pe malul Someșului, facilitarea accesului la apă și asigurarea siguranței cetățenilor în apropierea râului. De asemenea, s-a afirmat că reamenajarea malurilor Someșului trebuie să țină cont de caracterul natural al acestora și acolo unde acesta au fost afectate de intervențiile din anii ’90, să se realizeze o renaturalizare a malurilor.

„Dacă ne referim la proiectele de reamenajare ale malurilor Someșului, care au fost dezbătute azi, trebuie să tragem câteva concluzii importante și anume că acest proiect de reamenajare a malurilor Someșului trebuie să țină cont de caracterul natural al malurilor și acolo unde acesta a fost afectat de intervențiile din anii ’90, proiectanții își propun o renaturalizare a malurilor Someșului. Un alt obiectiv important e acela de a asigura o continuitate a traseelor pietonale și de biciclete, de a facilita accesul la apă, mai ales unde acolo avem un acces dificil și s-a pus accentul pe siguranță, proiectul trebuie să țină cont de siguranța cetățenilor în apropierea râului și designul proiectului trebuie să țină cont de acest aspect. Proiectul trebuie să permită utilizări temporare, care să fie elastice, care să permită fluctuații ale nivelului apei și care să fie reversibile.”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director tehnic în Primăria Cluj-Napoca.

Pentru rezolvarea restricțiilor și problemelor tehnice existente, în cadrul dezbaterii s-a propus și realizarea unui departament numit Someș, în cadrul Primăriei Cluj, care să le preia și să le gestioneze.

„Linia de înaltă tensiune poate fi un proiect important pe viitor, să fie mutată din suprateran în subteran, ar rezolva foarte foarte multe aspecte în felul în care ai voie sa folosești râul. În multe locuri din râu, ar deveni legal pescuitul, acum e ilegal în zonele în care trece linia de înaltă tensiune. Noi putem să propunem lucruri concrete, vrem să utilizăm Someșul, există restricții și probleme, hai să vedem cum putem să le rezolvam prin anumite tipuri de măsuri. Ideea de a avea un anumit departament numit Someș la Primăria din Cluj ar ajuta ca toate aceste teme în discuție să poată fii preluate și gestionate de administrație.”, a declarat Marius Moga, coordonatorul evenimentului.

Ca și încheiere, prin inițiativele și dezbaterile de genul Someș Delivery, societatea clujeană pare să marchează defapt apariția unei noi culturi, „a Someșului”, o cultură comunitară, socială, constructivă, așa cum a fost ea identificată de Șerban Tigănaș, fostul președinte al Organizației Arhitecților din România: „Putem vorbi de un complex de atitudini, inițiative, procese, proceduri ș.a.m.d. care toate împreună ar putea forma, construi, o nouă cultură, a Someșului, a râului, care cuprinde o serie întreagă de inovații, de importuri sau de descoperiri într-un câmp în care înainte acestea nu se întâmplau. Această epocă, epoca Someșului, în care Someșul devine atractorul, liantul urban, spațiul comun, este defapt o nouă modernizare a orașului. Aceasta modernizare are atașată o acceptare, o căutare de sinergii, o contribuție colectivă, civică, comunitară, socială care are ocazia să se manifeste constructiv: Dacă faceți aceste proiecte, noi toți avem de câștigat”.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.