În timp ce orașele europene decid eliminarea traficului auto din centru, în Cluj, soluția prin care Primăria încearcă limitarea traficului, este majorarea orei de parcare cu un leu pe oră

107
Centrul istoric din Bologna, Italia. Sursa foto: ecobnb.com

În timp ce orașe ca și Bologna din Italia au decis eliminarea aproape completă a traficului auto personal și a parcărilor auto din centru, în Cluj, soluția prin care Primăria încearcă limitarea traficului este majorarea orei de parcare în centru cu un leu pe oră: “O nouă majorare a tarifului de parcare în centrul orașului este propusă de Primăria Cluj pentru 2018. Administrația intenționează să facă și corecții privind străzile din zona vizată dar și să limiteze timpul maxim de parcare de la trei ore, la două ore. Măsura face parte din strategia Primăriei de a degreva traficul din centrul Clujului. Propunerea este ca pentru locurile de parcare cu plata orară din zona I a orașului tariful să crească cu 1-2 lei. O oră de parcare va costa 5 lei.” (sursă: Actual de Cluj).

Exemplul Bologna

Accesul autoturismelor în centrul istoric din Bologna este permis doar cu respectarea unui regulament riguros: riveranii pot accesa centrul doar dacă au posibilitatea să parcheze mașina altundeva decât pe stradă. Cei care fac demonstrația că au neapărată nevoie să acceseze centrul cu autoturismul pot să facă asta doar de câteva ori pe săptămână și atunci în schimbul unei autorizații electronice plătite cu 5 euro pe oră. Aprovizionarea magazinelor se face doar în zorii zilei. În rest, accesul în zona centrului istoric este rezervat doar transportului în comun, bicicletelor, scuterelor și pietonilor, iar unele porțiuni generoase ale carosabilului devin pietonale pe parcursul unor intervale orare.

Accesul autoturismelor în centrul istoric din Bologna este permis doar cu respectarea unui regulament riguros. Sursă foto: Dan Clinci

“Astăzi bolognezii sunt convinși că e mai bine să vină cu autobuzul până în centru și că pot foarte bine să ia masa pe terasele amenajate pe trotuare. Ei au învățat că nu se moare dacă nu ai mașina parcată sub nas. Orașul respiră, e civilizat și alert, pietonii circulă în voie fără să facă slalom printre mașini parcate, într-un cuvânt te simți pe o planetă dedicată oamenilor și nu cutiilor lor de tablă”, a declarat pentru Actual de Cluj arhitectul clujean Dan Clinci, după o vizită recentă în orașul italian.

Centrul istoric din Bologna, Italia, un oraș similar Clujului, cu peste 300.000 de locuitori. În centru este interzis accesul autoturismelor, între orele 7 și 20. Taxiurile, scuterele, transportul în comun și bicicletele sunt permise. Sursă foto: Dan Clinci

“E normal să ai un trafic sufocat dacă ai peste 300.000 de oameni care vor cu toții să circule cu mașina. E absurd să crezi că există soluții alternative. E ori, ori. Vrem să mergem cu mașina în centru, atunci avem trafic sufocat, în mod cert. Vrem un oraș al teraselor și al plimbărilor lungi de-a lungul fronturilor istorice, atunci renunțăm la mașini și la confortul ăsta de a ne parca în centru. Cel puțin dacă direcția de mers e îndreptată înspre Europa. Căci dacă ne alegem Asia, atunci da, Clujul va rămâne un etern ghem de mașini înghesuite unele într-altele”, mai spune Dan Clinci, tot pentru Actual de Cluj.

Cum ar putea arăta centrul Clujului fără mașini. În imagine, Strada Tipografiei (lângă Central).

Mai toate centrele istorice din orașele europene sunt organizate predominant ca spații pietonale sau spații partajate. Centre istorice precum cele ale Romei, Pragăi, sau Barcelonei, de câteva zeci de ori mai mari decât centrul istoric al Clujului, au foarte puține artere dedicate mașinilor, iar pietonii domină. Și atunci când pietonii domină, o duc mai bine și firmele din zonă și orașul prinde viață. Ies mai mulți copii pe stradă, oamenii găsesc mai multe scuze să se bucure de spectacolul urban și orașul devine mai atractiv și pentru turiști. Acest efect pozitiv poate fi văzut și în Cluj, în spațiile pietonalizate deja.

Cu excepția câtorva artere mari din centru, mai toate străzile Clujului ar putea fi transformate în artere pietonale sau spații partajate, este doar necesar ca Primăria Cluj să-și asume o strategie fermă și fără compromisuri  în acest sens, Bologna fiind un bun exemplu și studiu de caz.


Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentFenomenul Piața Matache. O documentare despre o pierdere. O dezbatere despre asumare și implicare.
Articolul următorBike sharing “la liber”: Gobee.bike, iei o bicicletă de lângă tine, o lași unde vrei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.