Idei pentru Cluj: Economie circulară Inovație Olanda

Economie circulară aplicată: telefoane vechi, recondiționate și reintroduse în circuitul economic

Publicat de , marți, 16 octombrie 2018, Lasă un răspuns, 456 vizualizări

Economie circulară aplicată: telefon recondiționat și reintrodus în circuitul economic (dreapta), alături de o variantă a sa veche (stânga). Foto: Cluj.info

Făcând o cercetare pentru o serie de articole despre economia circulară, mi-am adus aminte de un exemplu de „circular telecom” văzut la Innovation Expo de la Rotterdam, un vechi telefon mobil, recondiționat și reintrodus în circuitul economic prin câteva intervenții (schimbare baterie, tastatură, revopsire), la un preț de 80 de euro. Un exemplu bun pentru modul cum prin repararea și reutilizarea produselor deja manufacturate, sau prin extragerea din acestea a resurselor primare folosite în procesul de fabricare, modelul economic, acum liniar, devine circular.

Economie circulară versus economie liniară

Economia circulară presupune colectarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea, versus economia liniară de tipul „luăm-producem-folosim-aruncăm”. Sursă infografice: ECOTIC.

Economia circulară este un model de producție și consum care implică colectarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins.

În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare suplimentară.

Economia circulară se abate de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe un model de tipul „luăm-producem-folosim-aruncăm” („take-make-dispose”), în care companiile extrag sau cumpăra materiile prime, care intra in fabricarea unor produse pe care le vând consumatorilor, iar aceștia le folosesc până când nu mai au nevoie de ele, ele devenind deșeuri.

Colectare, reparare, reutilizare și reciclare

Unul dintre centrele de colectare de ale companiei Snew, care a recondiționat telefonul din exemplul de mai sus. Foto: Snew

Compania olandeză Snew, care a recondiționat telefonul din exemplul de mai sus, a dezvoltat un sistem circular prin care dă un doilea ciclu de viață (și uneori chiar al treilea) produselor IT&C învechite, prin recondiționarea și comercializarea lor în țările occidentale sau în țările în curs de dezvoltare. Prin acest concept de colectare, reparare, reutilizare și reciclare, problema deficitul de materii prime și problema deșeurilor electronice poate fi cel puțin parțial rezolvată.

Conceptul folosit de Snew face companiile să fie interesate să-și predea echipamentele IT&C vechi, având în vedere ca primesc bani pentru acestea și nu mai au bătăi de cap legate de necesitatea reciclării produselor vechi.

Nu este întâmplator că Snew este o companie olandeză, Olanda fiind una dintre țările care promovează cel mai mult conceptul de economie circulară și care și-a asumat și niște ținte foarte clare legate de tranziția către o economie circulară.

Olanda s-a angajat să utilizeze cu 50% mai puține materii prime primare până în 2030

Olanda s-a angajat ferm să realizeze tranziția către o economie circulară până în 2050, cu o reducere de 50% a utilizării materiilor prime primare, cum ar fi mineralele, resursele fosile și metalele, până în 2030.

Viziunea guvernului olandez constă într-o economie națională în care, până în 2050, materiile prime vor utilizate și reutilizate eficient și fără niciun fel de emisii nocive în mediul înconjurător. În cazul în care vor fi necesare noi materii prime, acestea vor fi obținute într-o manieră sustenabilă și fără deteriorarea mediului sau a sănătății publice. Produsele și materialele noi create vor fi gândite în așa fel încât să fie reutilizate cu o pierdere de valoare minimă și fără emisii nocive pentru mediul înconjurător.

O astfel de tranziție necesită atât tehnologii noi, cât și inovații de sistem, din care o parte au putut fi văzute „pe viu”, în luna octombrie, la Innovation Expo de la Rotterdam, printre ele aflându-se de exemplu imprimante 3D ce pot crea obiecte din plastic sau piatră, utilizând ca materie primă deșeurile din mediul urban, un concept de fabrică care își captează propriul CO2 și îl folosește în procesul de producție al propriilor produse, creând astfel un flux circular de fabricație, sau o soluție ce generează electricitate prin intermediul plantelor.

Câteva din inovațiile legate de economia circulară, la Innovation Expo 2018, Rotterdam

Până în 2020, România trebuie să recicleze 50% de deşeuri, dar ultimele date arătau că reciclăm numai în jur de 3%

Potrivit statisticilor Eurostat, economia României se numără printre puținele economii ale Uniunii Europene unde nu s-a realizat încă decuplarea creșterii economice de la presiunea asupra mediului și a resurselor naturale, iar șansele ca acest lucru să se producă sunt considerate de specialiști aproape de zero. România a reciclat, în 2013, doar 3% din deșeurile municipale, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană. Cu privire la aceste aspecte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat un plan strategic ce conține obiective strategice sectoriale cu privire la implementarea economiei circulare, precum și cu privire la integrarea dezvoltării durabile în România, rămâne de văzut însă ce succes va avea acestă strategie în plan real.

Aplicarea conceptului de economie circulară la nivelul orașelor este fundamentală pentru crearea unui oraș inteligent

Mai mulți oameni trăiesc acum în mediul urban decât în mediul rural, iar această tendință va crește, astfel tranziția la o economie circulară devine din ce în ce mai stringentă. Potrivit datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite, numărul de persoane din mediul urban va crește între anii 2010-2050 la 6,3 miliarde de locuitori, iar aplicarea conceptului de economie circulară la nivelul orașelor devine fundamentală pentru crearea unui oraș inteligent, având în vedere că economia circulară nu contribuie doar la eficientizarea consumului de resurse ci și la crearea de noi locuri de muncă prin noi modele de afaceri.

Potrivit fostului comisar european pentru mediu, Janez Potocnik, „Îmbunătățirea bunăstării noastre economice și, totodată, a mediului nostru era considerată odinioară soluția care lua în calcul toate aspectele problemei. Acum, aceasta poartă denumirea de economie circulară”.

Acest articol este parte dintr-un proiect de diseminare de bune practici în dezvoltare urbană sustenabilă și inovare între Olanda și România, realizat cu sprijinul Ambasadei Olandei la București

Citește și …

Un fost șantier naval devine accelerator de inovare, la Innovation Expo 2018, Rotterdam

Amsterdam va avea un pod imprimat 3D, realizat din oțel

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.