Despre străzi pavate şi blocuri termoizolate

139
Bulevardul Eroilor, Cluj-Napoca
Bulevardul Eroilor, pavat

Cu riscul de a fi redundant şi de a “arunca” acest blog în neant, aş vrea să înşir câteva cuvinte despre design-ul urban bun. Din fericire, majoritatea autorităţilor locale din România recunosc valoare unui oraş frumos în a se menţine în bunele graţii ale populaţiei – oraşele cu primari “gospodari” tind să aibe structuri politice locale mult mai stabile decât la nivel central (municipalităţile au, în mare parte, o culoare politică bine definită). Din nefericire, nu toate autorităţile locale au resursele sau intenţia de a investi în proiecte de dezvoltare şi revitalizare urbană de calitate. De multe ori lucrările sunt făcute de mântuială (de dragul de a fi făcute) şi sunt ghidate de considerente politice.

Clujul face o figură frumoasă prin pornirea unor parteneriate de lungă durată (de ex. cu Planwerk). Două din proiectele care îmi plac cel mai mult sunt pavarea străzilor din zona centrală şi termoizolarea blocurilor din cartiere. Ambele proiecte contribuie substanţial la schimbarea şi îmbunătăţirea imaginii Clujului.

Pavarea străzilor şi transformarea centrului istoric în zonă pietonală pot contribui substanţial la dinamizarea oraşului şi revitalizarea unei zone comerciale care a avut de suferit de pe urma construirii celor două mall-uri – Iulius şi Polus. E o plăcere să umbli pe străzi şi alei pavate cu piatră cubică, şi multe afaceri au apărut ca urmare a traficului pedestru sporit. Sper ca acest trend să continue odată cu pavarea celorlalte străzi din centru.

Termoizolarea blocurilor este un proiect care a avut un dublu succes. Pe de o parte s-a bucurat de o adoptare rapidă în rândul populaţiei şi a asociaţilor de proprietari (odată ce primele proiecte au fost terminate, a crescut foarte mult cererea în domeniu), datorită economiilor la cheltuielile cu căldura. Pe de altă parte a înlesnit înfrumuseţarea cartierelor comuniste, a căror blocuri au fost într-un continuu proces de degradare.

Din cele două efecte, al doilea mi se pare mai important. Numeroase studii arată (vedeţi de exemplu articolului unuia dintre cei mai citaţi urbanişti la ora actuală – Richard Florida: “Beautiful Place: The Role of Perceived Aesthetic Beauty in Community Satisfaction“) că zonele urbane frumoase contribuie nu numai la bunăstarea psihologică a oamenilor (tuturor ne place să ne plimbăm într-un cartier cu multă verdeaţă şi cu clădiri bine puse la punct), dar şi la productivitatea lor – pe principiul, un oraş cu oameni mai fericiţi este un oraş cu oameni mai productivi. Design-ul urban bun poate să contribuie direct la creşterea economică a urbei.

În momentul de faţă oraşele din România se află într-o competiţie directă (atât internă cât şi internaţională), pentru atragerea unei pături de oameni talentaţi şi creativi. Cele care ştiu să se plieze cel mai bine pe dorinţele şi nevoile oamenilor, sunt cele care vor avea sorţi de izbândă. În acest sens, o carte fantastică despre design-ul urban pentru oameni este recent publicata “Cities for People” a lui Jan Gehl – o carte ce ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toate autorităţile locale.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Marcel Ionescu-Heroiu
Articolul precedentDespre creştere economică în Cluj
Articolul următorNevoia unei piețe imobiliare fluide

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.