Idei pentru Cluj: Dezvoltare urbană Spații pietonale Spații publice

De la niciun metru pătrat de spațiu exclusiv pietonal în 2005, la 50.000 acum, Clujul este azi luat ca model de producere de spațiu public

Publicat de , luni, 12 martie 2018, Lasă un răspuns, 3.460 vizualizări

Revista de arhitectură Zeppelin a dedicat recent un articol modului cum spațiile publice din Cluj au fost transformate în ultimii 15-20 de ani. Sub titlul Se poate. Revoluția spațiilor publice din Cluj, articolul creionează istoria transformărilor recente a spațiilor publice din Cluj, începută în jurul anului 2002, când urbaniștii de la Planwerk Cluj au început organizarea de dezbateri și expoziții despre importanța spațiului public în dezvoltarea orașului și creșterea calității vieții.

La începutul anilor 2000, pentru mulți clujeni, felul cum arată un oraș gândit pentru oameni, cu multe spații publice și pietonale de calitate, era aproape complet necunoscut, și puțini știau că pe străzile și în piețele unui astfel de oraș viața e mai intensă, vitrinele mai atractive, restaurantele mai pline, copiii mai liberi și părinții mai liniștiți de lipsa mașinilor. Clujul era, așa cum își aduc aminte urbaniștii „militanți” din acea perioadă, „un oraș în care toate colțurile, chiar și cele mai mici ale orașului medieval, erau ocupate ca parcare sau carosabil”.

Clujul nu avea în 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal

Poate destul de șocant pentru cei ce nu au trăit această istorie relativ recentă și o readucere aminte pentru ceilalți, este faptul că un oraș de talia Clujului nu avea încă în 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal, într-o perioadă când alte orașe aveau deja (de ex. Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara și altele). Pavarea în anul de grație 2005 a străzii Matei Corvin (strada ce leagă Memorandumului de Casa Matei Corvin) și succesul pe care această transformare l-a avut pentru clujenii a fost un moment de cotitură, ce a determinat continuarea pietonalizării și pe alte străzi și organizarea de către Primărie a primului concurs de soluții pentru un spațiu public major, Piața Unirii.

Pavarea străzii Matei Corvin, înainte și după. Succesul acesteia pentru pietoni a fost un moment de cotitură pentru începerea pietonalizării altor străzi și a Pieței Unirii.

Pavarea străzii Matei Corvin, înainte și după. Succesul acesteia pentru pietoni a fost un moment de cotitură pentru începerea pietonalizării altor străzi și a Pieței Unirii. Sursă imagini: Planwerk

„Chiar dacă povestea e recentă și poate știută, totuși pe scurt: am organizat în Cluj din 2002 ani de dezbateri publice și profesionale, expoziții și apariții în mass-media, toate fără efect concret, în afara unei susțineri generale amestecată cu îndoială și blazare. Apoi un studiu de trafic, comandă publică, unde am fost partenerii „cu urbanismul”. 2005-2006, 2 ani de discuții și mai aprinse, de data asta interne, dar cu rezultat. Colegii noștri inginerii de trafic au recunoscut onest și profesional că pietonalizarea unor străzi și piețe din zona centrală nu deranjează „fluidizarea” mașinilor. Astfel, în echipă, planul de transformare a avut mai multe șanse și după câțiva ani curajul adunat a dus la pavarea unei străzi deja închise traficului, foarte circulată și plină de mașini parcate. A fost un așa succes pentru pietoni, încât au urmat rapid altele, conform planului, ba chiar primul concurs de soluții pentru un spațiu public major, realizat parțial”, rememorează cei de la Planwerk pentru Zeppelin.

Pozele cu situația de acum 5-6 ani produc mare mirare de fiecare dată

Latura de Vest a Pieței Unirii înainte și după pietonalizare.

Latura de Vest a Pieței Unirii înainte și după pietonalizare. Sursă imagini: Planwerk

Latura de Vest a Pieței Unirii înainte și după pietonalizare.

Latura de Vest a Pieței Unirii înainte și după pietonalizare. Sursă imagini: Planwerk

Strada George Barițiu înainte și după reabilitare.

Strada George Barițiu înainte și după reabilitare. Sursă imagini: Planwerk

Piața Gării înainte și după pietonalizare. 

Piața Gării înainte și după pietonalizare. Sursă imagini: Planwerk

După momentul 2005, pietonalizarea a continuat, și în afara centrului, cu efecte semnificative pentru calitatea vieții clujenilor: pe aproape fiecare din străzile pietonalizate au apărut terase, bistro-uri și restaurante, și în toate aceste spații libertatea de mișcare a pietonilor și bicicliștilor a devenit o marcă, iar Piața Unirii a devenit spațiul central pentru organizarea de festivaluri, spectacole și proteste civice. După cum notează acum urbaniștii, „pozele cu situația de înainte cu doar 5-6 ani înainte produc mare mirare de fiecare dată

Transformarea spațiului public, redarea lui în folosința pietonilor, a însemnat și o schimbare a mentalității clujenilor, cărora a început să le pese de aceste spații, acum ale lor, mașinile parcate pe trotuare, în spațiile pietonale sau pe pistele de biciclete fiind imediat sancționate prin postarea pe rețelele de socializare (cu hashtag-ul #aiparcatcaunbou) sau în aplicația de sesizări a Primăriei, MyCluj.

De la 0 la 50.000 de metri pătrați de spațiu exclusiv pietonal în 12 ani

Conform datelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Clujul avea în 2015 o suprafață de peste 37.000 de metri pătrați de spațiu exclusiv pietonal și peste 13.000 de metri pătrați de străzi cu caracter prioritar pietonal (shared space). O dată cu finalizarea în 2017 a pietonalizării laturii Vest a Pieței Unirii, la aceasta suprafață se adaugă încă 12.000 de metri pătrați de spațiu exclusiv pietonal.

Regândirea spațiilor publice în favoarea pietonilor și bicicliștilor trebuie acum să continue nu numai în centru, ci și în cartierele orașului și de-a lungul Someșului

Rețeaua de transformări ale spațiului public. Cu galben, operațiunile încă nerealizate. O parte din aceste proiecte au fost coordonate de către Planwerk.

Rețeaua de transformări ale spațiului public. Cu galben, operațiunile încă nerealizate. O parte din aceste proiecte au fost coordonate de către Planwerk. Sursă: Planwerk

Harta proiectelor viitoare ocupă deja următorii 5 ani și va lega spațiile transformate, acum încă prea izolate. Multe dintre acestea au fost sau vor fi teme de concursuri deschise și mai nou cerute de cetățeni prin bugetare participativă. După cum notează și cei de la Planwerk, pașii făcuți pentru regândirea spațiului public în Cluj trebuie acum continuați nu numai în zona centrală, ci și în cartiere și de-a lungul Someșului, și chiar în zonele industriale în curs de reconversie. O transformare de anvergură și mai accelerată a spațiilor publice ale orașului este acum posibilă, istoria recentă a demonstrat că efectele sunt bune, iar premisele sunt întrunite din punct de vedere social.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.