Cum reușim tranziția către un oraș durabil? Concluziile Întâlnirilor Europene din Transilvania.

127
Imagine: Ruxandra Vegh

Anul acesta, Întâlnirile Europene din Transilvania, organizate de Ambasada Franței în România și de Institutul Francez din România la Cluj-Napoca au avut drept tematică „Orașele durabile”. Timp de trei zile (14-16 martie) la Cluj-Napoca și la Alba-Iulia, autorități locale, reprezentanți ai mediului de afaceri, cadre universitare și reprezentanți ai societății civile din Franța și din România s-au reunit în jurul acestei teme actuale pentru dezvoltarea teritorială în Europa.

Declarația comună care a fost realizată în urma schimburilor și concluziilor din cadrul atelierelor, a constat că orașele pot fi atât o sursă de bogăție, cadru pentru activitatea economică, culturală și academică, cât și un factor de disconfort prin acumularea deșeurilor, poluarea aerului, poluarea apei sau generarea de ambuteiaje și a identificat următorii factori de succes și perspective de îmbunătățire pentru tranziția către un oraș durabil:

– Un primar activ și curajos, sprijinit de o echipă competentă și pregătită, capabil să dezvolte o rețea de parteneri.

Lucrul în mod pluridisciplinar, deschis către cooperare și capabil de a îngloba mai multe niveluri de analiză.

Federarea actorilor care au voința de a schimba orașul, lansarea de proiecte suple și inovatoare în primă instanță, pentru a pregăti acțiuni cu grad de complexitate mai ridicat ulterior.

Sprijinirea inițiativelor ce vizează stimularea inovațiilor în materie urbană: incubatoare de afaceri, concursuri de idei, sprijinirea proiectelor comunitare, experimentarea prin repetare (demonstrație urmată de evaluare), moduri de consultare.

– Considerentul funcționării noilor echipamente în timp: orice investiție presupune o finanțare pe termen lung pentru a da rezultate.

Rolul primarului și al operatorului privind stabilirea de noi întrebuințări pentru terenurile abandonate și măsuri necesare pentru regenerarea cartierelor degradate, astfel încât ansamblul comunității să recupereze încrederea în viitorul acesteia.

Facilitarea participării civice, precum și îmbunătățirea accesului la tehnologie și la instrumentele de comunicare pentru cât mai multe persoane cu scopul de a lupta împotriva inegalităților și a consolida educația civică și tehnologică.

Promovarea educației civice pe tema dezvoltării durabile.

– Depășirea limitelor temporale ale ciclurilor politice pentru coerența proceselor iterative și evolutive necesare conceperii și implementării planificării urbane strategice.

– Difuzarea culturii participative, demersuri structurate de consultare, transparența procesului decizional, diversificarea modurilor de participare.

– Un cadru juridic care îndeamnă la un comportament pozitiv oferind primarilor posibilitatea de a: crea intercomunalități sau de a fuziona comunitățile într-un perimetru de aglomerare pentru a constitui un cadru propice dezvoltării teritoriale și consolidării capacităților; implementa strategiile adoptate, corelând sistematic deciziile publice privind orașele cu sensul acestor strategii; cunoaște proprietățile solurilor și de a crea instrumente de gestiune funciară care să permită operațiuni de urbanism de interes general (diferite de operațiunile rutiere); favoriza o mai bună calitate a infrastructurilor și prestațiilor, integrând totodată criterii de calitate în cererile de ofertă, nelimitând selecția doar în funcție de factorul ”preț”.

– Continuarea dezvoltării de noi strategii și asigurarea împărtășirii datelor pentru o mai bună cunoaștere și comunicare.

Documentarea concretă a interesului comportamentelor individuale adecvate unui oraș durabil: de exemplu, difuzarea de date privind interesul de a trăi în mediul urban.

Favorizarea schimburilor regulate între orașele române și franceze și, în măsura posibilului cu alte orașe (de exemplu: din Polonia, Slovacia, Bulgaria…).

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentPrimul proiect de amenajare a unui spațiu public din România generat dintr-o mișcare civică: „Ne vedem în Sibiu”
Articolul următorO echipă de tineri arhitecți vor să implice comunitatea locală în transformarea spațiilor publice din zona parcului Farmec din Mărăști

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.