Idei pentru Cluj: Administrație locală Bune practici Dezvoltare urbană

Cum a reușit Clujul să atragă cei mai buni competitori pentru marile proiecte ale orașului (Infografic)

Publicat de , miercuri, 3 octombrie 2018, Lasă un răspuns, 3.643 vizualizări

Strada Universității din Cluj va fi transformată într-o piațetă. Proiect câștigător: Mossfern Arhitectură.

Pe 29 Septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a Conferinței de Bune Practici în Administrația Locală, organizată de către Centrul Cultural Clujean. Inițiativa dorește să ofere modele de dezvoltare care ar putea fi replicate în alte orașe, ceea ce s-a și întâmplat în urma ediției trecute, în Cluj, Oradea și Sibiu. În acest an, au fost prezenți la conferință primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu și primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor.

În acest context, cei trei reprezentanți au prezentat, ca modele de bune practici: Târgul de Crăciun de la Sibiu, Transportul public pe râul Bega (ce va fi inaugurat joi), respectiv Concursurile internaționale de soluții pentru revitalizarea spațiilor urbane din Cluj-Napoca.

Primarul Emil Boc a prezentat avantajele concursurilor de soluții și a adus în discuție mobilitatea alternativă și nevoia de a racorda Clujul la marile direcții mondiale: urbanizare continuă, globalizare și schimbări climatice.

De la cel mai mic preț la cea mai bună idee

În Cluj-Napoca au avut loc patru concursuri de soluții, cu participare internațională din România, Belgia, Italia, China, Bulgaria și Spania:

  1. Reabilitarea Turnului Pompierilor: contractul de execuție a fost semnat, finalizarea lucrărilor fiind estimată pentru sfârșitul anului viitor.
  2. Amenajarea Parcului Feroviarilor, vizând reabilitarea peisageră și reactivarea spațiului verde
  3. Modernizarea malurilor râului Someș: în urma acesui proiect, platoul Sălii Sporturilor va deveni în mare parte pietonal, iar culoarul va avea alei pietonale, piste de biciclete și zone verzi.
  4. Reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu, care va fi pietonalizată, iar strada Universității va fi reamenajată ca o piațetă publică.

Proiectele câștigătoare în urma celor patru concursuri internaționale de soluții din Cluj-Napoca

Primarul a subliniat că principalul avantaj al concursurilor de soluții față de alte sisteme de achiziții publice este calitatea, deoarece atrage cei mai buni competitori din lume. Acestea asigură trecerea de la „cel mai mic preț” la „cea mai bună idee”. „Criteriul prețului cel mai mic a compromis foarte multe proiecte publice.”, consideră edilul Clujului Emil Boc. Este o abordare axată pe transparență și calitate, care generează performanță.

Toate concursurile de soluții au fost realizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, pentru a evita situația în care se ajunge la finalul proiectului și rezultatele nu sunt cele așteptate, și nu se mai poate interveni. Parteneriatul cu Ordinul Arhitecților și organizarea concursurilor, precum și dezbaterile publice pentru a afla ce își doresc clujenii, rezolvă această problemă.

Concursurile sunt promovate de către OAR, ajungând astfel direct la arhitecți și urbaniști. Vizibilitatea a fost completată și prin apariții în reviste de profil, ceea ce a adus și un capital de imagine orașului. Datorită criteriilor clare de evaluare, au fost atrași cei mai buni participanți, atât din țară cât și din străinătate, care au avut încredere în modalitatea de evaluare a proiectelor câștigătoare, întrucât decizia nu mai e la mâna unei comisii formate din funcționari, ci e luată de către un juriu de experți.

„Rethinking Someș”, proiect de modernizare a malurilor Someșului câștigat de Practica Design (Spania)

În schimb, concursurile implică o perioadă lungă de realizare a proiectului, de la lansarea concursului la rezultatul final: „Un mare dezavantaj este perioada de timp foarte lungă până la implementarea unui proiect. Chiar și așa, eu încurajez această practică și zic că merită toată așteptarea.”, a spus Emil Boc, menționând și răbdarea limitată a opiniei publice și a presei.

În completarea concursurilor internaționale de soluții, anul trecut a fost creat Centrul de Inovare și Imaginație Civică, pentru a da posibilitatea tuturor să își exprime ideile pentru dezvoltarea Clujului. Plantarea de copaci în curțile școlilor e un proiect rezultat în urma unei astfel de dezbateri. Centrul de Inovare și Imaginație Civică funcționează printr-un flux de idei din ambele direcții – atât prin propuneri noi dinspre societatea civilă către administrație, cât și invers, prin dezbaterea unor teme deja existente. Emil Boc consideră că societatea civilă dinamică e avantajul competitiv al Clujului, stimulând și administrația locală.

Proiectul zonei metropolitane a Clujului: cu un pas înaintea legii

Primarul Emil Boc consideră că proiectul zonei metropolitane, în parteneriat cu Primăriile vizate, e cea mai importantă prioritate a Clujului: „Legislația existentă nu ne ajută pe ceea ce înseamnă zone metropolitane. Nu mai putem rămâne cantonați în ceea ce înseamnă stadiul actual al legislației. Avem discuții la Consiliul Județean, pentru a crea un masterplan al zonei metropolitane, chiar dacă nu discutăm de comasări în acest moment, pentru că nici legislația, nici opinia publică nu sunt pregătite încă.” (Emil Boc).

Prin această schimbare, se caută soluții pentru a evita dezvoltarea haotică actuală din zonele adiacente orașului. Primarii participanți la conferință au fost de acord asupra necesității schimbăriii structurii administrativ-teritoriale: „Cu această legislație nu putem progresa”, a conchis Astrid Fodor, primarul Sibiului.

Primarul Clujului, Emil Boc alături de primarul Sibiului, Astrid Fodor și primarul Timișoarei, Nicolae Robu.

Conferința de Bune Practici în Administrația Locală, aflată la cea de-a doua ediție, a avut loc la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca și a fost organizată de Centrul Cultural Clujean, o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare urbană, cu 70 de membri din cadrul universităților, instituțiilor culturale, cluburilor de afaceri și administrației locale și județene. Organizația își propune să implementeze, în perioada 2018-2020, programul revizuit de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, câștigat de Timișoara.

Citește și …

Cum reabilităm fațadele Clujului: 10 idei din Oradea (Infografic)

Primarul Sibiului Astrid Fodor, despre Târgul de Crăciun inspirat din Viena (Infografic)

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.