Ce poate Clujul învăța de la alții: ce poate învăța Clujul de la Baia Mare

318
Panorma Baia Mare
Turnul Ștefan, Baia Mare. Sursa imagine: baiamare.ro

Ce poate Clujul învăța de la alții

Un raport recent al Băncii Mondiale (raportul poate fi accesat aici: http://wrld.bg/72C330dv4Kb) arată că mândra noastră urbe este unul din cele mai performante orașe din România și din UE (este al 3-lea oraș din UE în ceea ce privește ritmul de creștere economică). Conform raportului, cam 15.3% din români s-ar muta în Cluj dacă ar avea opțiunea. Lucrul acesta ne gâdilă egoul colectiv dar ar trebui să ne și responsabilizeze. Adevărul este că sunt încă multe de făcut până când Clujul va deveni o capitală cu adevărat europeană. Ca atare, ne-am gândit să pornim o serie de articole intitulată: “Ce poate Clujul învăța de la alții”. În această serie nu ne uităm la exemple științifico fantastice à la Stockholm, Copenhaga sau Amsterdam ci le exemple de bună practică de la noi din țară. Dacă știm să deschidem ochii vom vedea că nu a inventat Clujul apa caldă și nici nu a găsit întotdeauna cele mai bune soluții la problemele cheie cu care se confruntă orașul.

În această ediție ne vom uita la Baia Mare și la lecțiile pe care Baia Mare le poate da Clujului.

Ce poate învăța Clujul de la Baia Mare

Lecția 1. Baia Mare este unul din primele orașe din România care a făcut planificare la nivel metropolitan. Este printre puținele zone metropolitane din țară ce au elaborat un Plan de Amenajare al teritoriului pentru Zona Metropolitană și unul din primele orașe din țară cu un sistem de transport public la nivel metropolitan, când alții se plângeau că un astfel de sistem de transport nu este posibil. Clujul a făcut pași foarte importanți pe partea de planificare metropolitană și a avansat mult în ultimii ani. Poate însă să învețe încă multe de la cei din Baia Mare.

Sursa: PATZM Baia Mare 2006
Sursa: PATZM Baia Mare 2006

Lecția 2. Baia Mare are una din cele mai bune infrastructuri urbane din țară. Au investit mult în ultimii ani în proiecte de urbanism bune și au mărit mărit continuu suprafața spațiilor pietonale și a spaților partajate din oraș. Merită să vizitați orașul dacă nu ați fost nici odată – este cochet, draguț și bine pus la punct, din centru până la periferie. Clujul a cunoscut o transformare urbană net pozitivă în ultimii ani (nu vrem să fim cârcotași) dar această transformare s-a făcut într-un ritm mult scăzut comparat cu capacitatea orașului. Baia Mare poate servi ca exemplu privind modul în care un oraș poate fi transformat cu puțină voință, viziune și ambiție.

Stradă pietonală în Baia Mare. Sursa: dorulcalator.ro

Lecția 3. Baia Mare a fost printre cei 4 finaliști pentru titlul de Capitală Europeană 2021 – pe lângă 3 grei (București, Cluj, Timișoara). Ca output cultural, Clujul stă foarte bine. Nu ar strica însă să încurajeze mai multe legături cu cei din Baia Mare – s-ar putea să iasă niște sinergii frumoase de acolo. De altfel, Clujul și Baia Mare au semnat un memorandum de susținere reciprocă și colaborare pentru titlul de Capitală Culturală. Chiar dacă au pierdut, ar trebui să pună acest memorandum în practică.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Articolul precedentDinamica natalității în România ultimilor 26 de ani. Viitorul României depinde tot mai mult de destinul orașelor mari.
Articolul următorPiața imobiliară stă să dea în clocot. Sunt necesare politici în domeniul locuirii, atât la nivel central, cât și local.

1 COMENTARIU

  1. Au fost închise ineficientele centrale de cartier şi lumea se încălzește cu centrale proprii. Nu se mai risipește energia cu pierderile din sistem şi nici nu se perpetuează aberaţia prin subvenții.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.