Dinamica natalității în România ultimilor 26 de ani. Viitorul României depinde tot mai mult de destinul orașelor mari.

656

Rata natalității din România a ajuns în anul 2016 la un minim istoric, mai scăzut chiar decât în timpul celui de-al doilea război mondial. Totuși, trendurile se schimbă: dacă în perioada comunistă cei mai mulți copii se nășteau la sate, astăzi ei vin pe lume în orașele mari, care concentrează multe familii tinere. Dacă veșnicia s-a născut la sat, se pare că viitorul României depinde tot mai mult de destinul orașelor mari.

Datele foarte recente ale Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2016, în România s-au născut circa 190.000 de copii (adică o rată a natalității de 8,6 născuți vii la 1.000 de locuitori), în scădere față de 2010 (211.000), 2000 (234.000) și 1990 (315.000). Față de ultimii ani ai perioadei comuniste, scăderea este de circa 48%, în unele zone din țară ajungând chiar și la 70-80%. În altă ordine de idei, aproape 300.000 de români ating anual vârsta de pensionare. Prin urmare, România pierde anual circa 100.000 de persoane apte de muncă doar din balanța naturală, fără a pune la socoteală migrația externă. Așadar, criza forței de muncă are toate premisele să se acutizeze, dacă nu se iau măsuri de stimulare a reîntoarcerii celor plecați în străinătate sau de atragere a forței de muncă din alte zone ale lumii, dispuse să lucreze pe salariile încă modeste din țară.

Natalitatea a scăzut mai ales în mediul rural, de unde populația tânără a migrat de-a lungul timpului, fie către orașele din România, fie către alte țări. Interesant de remarcat este și faptul că, tot pe fondul migrației, Moldova nu mai este de vreo 5 ani zona cu cea mai mare natalitate, ci regiunea București-Ilfov, urmată de Transilvania – unde dinamica economică pozitivă a condus la o oarecare stabilizare demografică.

Mergând la nivel teritorial și mai jos, putem observa că orașele mari din România înregistrează astăzi valori ale natalității peste medie, o inversare a trendului din perioada comunistă, când acestea erau codașe în acest clasament. Astfel, orașe cu o rată a natalității foarte scăzută în anii 80-90, precum Cluj-Napoca, Timișoara sau București au astăzi o natalitate peste medie și relativ stabilă, mai ales pe fondul numărului mare de persoane și familii tinere atrase din diferite zone ale țării. La polul opus, orașele care reprezentau simbolurile industriei comuniste, care nu s-au adaptat la fel de bine la economia de piață și care nu sunt atractive pentru tineri, precum Brăila și Galați, trec astăzi printr-o criză demografică profundă, care conduce la îmbătrânirea rapidă a populației.

Rata natalității la 1.000 de locuitori
Rata natalității la 1.000 de locuitori

Dinamica pentru perioada 1990-2016 arată că natalitatea a scăzut cu 40% la nivel național. La nivelul orașelor mari și dinamice, scăderea a fost însă mult mai redusă, de doar 5% la Cluj-Napoca, 7% la Timișoara, 10% la Iași, 12% la București sau de 17% la Sibiu. Spre comparație, orașele rămase în urmă din punct de vedere economic, precum Brăila, Bacău, Baia Mare sau Galați înregistrează astăzi cu 40% – 60% mai puțini nou-născuți decât imediat după căderea comunismului.

Concluzia: orașele dinamice (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, București, Sibiu etc.) se află într-o spirală a dezvoltarii, iar cele rămase în urmă într-un cerc vicios. Primele sunt deja atractive pentru tineri, lucru care conduce inevitabil, până la urmă, la o natalitate mai ridicată, chiar și în pofida tranziției la un model demografic occidental, în care nașterea e amânată până după vârsta de 30-35 de ani, pentru dezvoltarea unei cariere. Mai mulți copii născuți astăzi, înseamnă mai multă forță de muncă pentru 20-25 de ani, care va atrage noi investiții și va asigura sustenabilitatea economică și demografică a acestor orașe. Orașele care în prezent sunt puțin atractive pentru tineri din cauza ofertei reduse de locuri de muncă bine plătite și/sau a calității reduse a vieții, precum Brăila, Galați, Bacău, Ploiești sau Craiova, vor avea peste 2-3 decenii o ofertă foarte redusă de forță de muncă tânără și mulți pensionari, ceea ce le va face mai puțin atractive pentru investitori, cufundându-se într-o spirală a subdezvoltării.

Servicii Cluj

Catalogul producătorilor clujeni.

Marius Cristea
Articolul precedentPerformanță scăzută a Primăriei Cluj în materie de investiții publice. Clujul ocupă doar locul 29 între cele 41 de municipii reședință de județ din România.
Articolul următorCe poate Clujul învăța de la alții: ce poate învăța Clujul de la Baia Mare

1 COMENTARIU

  1. Pe FOM 107, la Cluj, pe grupa de varsta 0-4 ani, cu domiciliul stabil, la 1 ianuarie, intre 2012 – 2017 e o crestere infima: 15.477 la 15.702.
    Iar pe grupa de varsta 20-24 ani e scadere de la 20.987 la 12.882.

    Ne mai gandim?

    Pentru comparatie, Braila are pe 0-4 ( 2012 – 2017 ) scadere de la 8.327 la 6.464 iar pe grupa de varsta 20-24 de la 16.268 la 9.238.

    Cluju’ pierde 8015 ( pe 20-24 ) vs Braila -7030.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.