Statisticile arată că românii trăiesc tot mai mult, chit că sunt mulți prin jurul nostru care tot încearcă să ne convingă că o ducem tot mai rău, că suntem chiar mai necăjiți decât în comunism. În plus, la fel de mulți spun că poluarea sau aglomerația din marile orașe le va grăbi sfârșitul, însă, din nou, datele oficiale îi contrazic. Dacă locuitorii din principalele orașe ale României trăiesc cu doar 2 ani mai puțin decât cei din Occident, în mediul rural diferența ajunge și la 8 ani.
Românii trăiesc în medie 75,5 ani, cu aproape 6 ani mai mult decât în 1990
Speranța de viață a populației este unul dintre cei mai fini indicatori ai calității vieții oriunde în lume, pentru că, dincolo de indicatorii economici adesea seci (PIB, exporturi, ocupare etc.), aceasta ne oferă indicii destul de exacte despre accesul populației la servicii de sănătate, sociale, educaționale, despre stilul de viață al oamenilor și chiar nivelul lor de trai. Astfel, datele Institutului Național de Statistică pentru anul 2016 ne arată că românii trăiesc în medie 75,5 ani, cu aproape 6 ani mai mult decât în 1990. Așadar, cu toate provocările lor, se pare că totuși cei 27 de ani de capitalism au adăugat, cel puțin în medie, 6 ani la viața fiecăruia dintre noi. În plus, și distanța față de speranța de viață din țările occidentale s-a redus, un român trăind astăzi cu doar 5 ani mai puțin decât un german, englez sau danez.
Orășenii au acces mai facil și mai rapid la servicii medicale de calitate și noi tratamente, fiind și mai interesați de propria sănătate
Evident, există mulți factori care contribuie la creșterea longevității, de la schimbarea stilului de viață, la reducerea poluării sau la descoperirile revoluționare din domeniul medical, însă și zona în care trăim contează. Oamenii din orașe trăiesc, paradoxal poate pentru unii fani ai vieții la țară, cu circa 2 ani mai mult decât cei de la țară în majoritatea zonelor lumii. Explicația constă în general din faptul că orășenii au acces mai facil și mai rapid la servicii medicale de calitate și noi tratamente, fiind și mai interesați de propria sănătate decât cei care stau în zone rurale, unde, de regulă, au acces doar la servicii de bază.
Cel mai mult trăiesc cei din Cluj-Napoca, urmați de București, Brașov, Iași și Timișoara
În cazul concret al României, cei care locuiesc în orașe trăiesc, în medie, cu 2,8 ani mai mult decât cei din mediul rural, diferență care se menține de câteva decenii bune. Există însă diferențe majore și între orașe și regiuni. Cel mai mult trăiesc cei din Cluj-Napoca, urmați de București, Brașov, Iași și Timișoara, orașe mari, cu un nivel de trai peste medie, dar și importante centre medicale universitare. La polul opus, cel mai puțin trăiesc cei din Călărași, Satu Mare, Hunedoara, Baia Mare și Reșița.
Prezența unor centre medicale importante a atras o creștere a calității și duratei vieții și în zonele rurale înconjurătoare, mai ales în zonele metropolitane ale marilor orașe.
Un aspect la fel de interesant este că prezența acestor centre medicale importante a atras o creștere a calității și duratei vieții și în zonele rurale înconjurătoare, mai ales în zonele metropolitane ale marilor orașe. Astfel, comunele din județele Cluj, Brașov sau Ilfov au o speranță de viață de peste 75 de ani, cu 1-2 ani peste media națională. În altă ordine de idei, în comunele din județele cu areale rurale extinse, relativ izolate de orașe importante (de ex. Tulcea, Vaslui, Botoșani, Satu Mare), precum și în cele cu o pondere ridicată a populației de etnie romă, cu acces limitat la asistență medicală (de ex. Dolj, Ialomița, Constanța, Bacău), speranța de viață a locuitorilor de la sate nu depășește 73 de ani.
Pentru a trăi mai mult și mai bine, locuitorii de la sate trebuie să aibă acces facil (și mă refer aici mai ales la infrastructura de transport) la serviciile medicale din orașele mari
În concluzie, există încă evidente deficiențe la nivelul infrastructurii și serviciilor medicale, chiar și în marile orașe din România, însă concentrarea de spitale, clinici, cabinete și medici specialiști, atât din sectorul public și privat, face ca locuitorii acestora să aibă o durată și o calitate a vieții mai bună decât cei din orașele mici și din mediul rural. Aceste criterii vor conta tot mai mult în capacitatea orașelor de a atrage noi locuitori, aceștia punând tot mai mult accent pe calitatea vieții, o dată cu trecerea în plan secund a aspectelor financiare la alegerea zonei în care să trăiască. În altă ordine de idei, devine evident că pentru a trăi mai mult și mai bine, locuitorii de la sate trebuie să aibă acces facil (și mă refer aici mai ales la infrastructura de transport) la serviciile medicale din orașele mari. Ipoteza că prin investiții publice masive în zonele rurale, locuitorii de la sat vor ajunge să aibă aceeași calitate a vieții ca cei din marile orașe, e, cel puțin în viziunea mea, utopică, într-o țară cu 13.000 de sate, cu o medie de 600-700 de locuitori fiecare și cu un declin demografic accentuat.
Servicii Cluj
Catalogul producătorilor clujeni.
A activat pentru peste 5 ani în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, unde a derulat activități în domeniul planificării strategice, dar și al inovării, dezvoltării sectorului IMM etc.
De asemenea, colaborează cu Banca Mondială, în calitate de expert pe termen scurt, în cadrul unor proiecte de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare 2014-2020, dar și cu firme de consultanță și ONG-uri locale pentru elaborarea de strategii de dezvoltare locală și regională, planuri de mobilitate, asistență tehnică pentru ministere în sfera dezvoltării urbane.
- Care trebuie să fie prioritatea ZERO a comunităților locale din România: investițiile private și locurile de muncă bine plătite - 24 noiembrie 2017
- Care sunt activitățile economice care, în ultimii 6 ani, au generat cele mai multe noi locuri de muncă în România. Ce impact au agricultura, industria și serviciile în economia românească. - 12 octombrie 2017
- În 2016, românii au ales să se mute preponderent în alt oraș din țară decât să plece în străinătate, Clujul fiind cel mai atractiv - 26 septembrie 2017
