Raul Mureşan este directorul Laboratorului de Neuroştiinţe Experimentale şi Teoretice de la Centrul pentru Cercetări Cognitive şi Neurale (Coneural), Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie. S-a născut şi a studiat în Cluj-Napoca după care a petrecut 4 ani în Germania la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi Institutul pentru Studii Avansate din Frankfurt am Main. La sfârşitul anului 2007 s-a întors la Cluj-Napoca, unde activează în domeniul cercetării creierului.

Vreau să semnalez în acest prim articol câteva aspecte foarte grave care se manifestă acum în România şi să subliniez că miza de la Roşia Montană nu e doar aurul ci societatea românească, libertăţile şi drepturile fundamentale ale acesteia şi exercitiul civic.

Pentru început, să enumerăm câteva fapte petrecute recent. Luni, un grup de activişti pentru cauza Roşiei Montane, oameni pe care-i cunosc şi care sunt absolut onorabili, s-au baricadat în clădirea părăsită a fostului hotel Continental pe care au pus bannere cu mesaje pentru salvarea Roşiei Montane. Activiştii au emis o declaraţie referitoare la cenzura presei, la dreptul de proprietate ameninţat de modificarea Legii minelor 85/2003, la lobby-ul deşănţat pe care preşedintele Traian Băsescu îl face proiectului RMGC, ş.a.m.d (detalii aici: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/hotelul-continental-a-fost-ocupat-revolutia-pentru-rosia-montana-a-inceput-la-cluj-politia-a-intervenit-69788.html). Poliţia a intervenit în forţă şi i-a scos ilegal de pe o proprietate privată (proprietarul de drept este fugit din ţară şi nu a depus plângere).

În seara aceleiaşi zile, am mers în Piaţa Unirii din Cluj în faţa fostului hotel Continental pentru a ne exprima solidaritatea cu cei care fuseseră reţinuţi de poliţie şi eliberaţi ulterior după ce au dat declaraţii. Ne-am strâns aproximativ 150 de oameni, trecătorii s-au solidarizat cu noi iar mulţi dintre ei au rămas cu noi în piaţă. Am fost paşnici, nu am scandat nimic, pur şi simplu povesteam între noi şi aşteptam. Poliţia a încercat să ne intimideze, ne-a legitimat, dar în final le-am demonstrat şi că nu cunosc legea şi că nu au, legal, ce să ne facă. Este dreptul nostru să stăm pe trotuar în centrul Clujului şi să discutăm liber, în virtutea libertăţilor câştigate cu sânge în 1989. În final şi politiştii au recunoscut că nu reprezentăm niciun pericol iar la sfârşit au dat mâna cu noi şi am plecat cu toţii acasă.

Am fost însă deosebit de mâhniţi că toate aceste acţiuni au rămas practic fără un ecou semnificativ în presa. Cu excepţia unor ziare locale pentru care am toată stima, presa centrală şi televiziunile nu au dat nimic, nici de la Continental, nici de la protestul din seara de luni. Aceasta cu toate că mai multe televiziuni, inclusiv TVR-ul, au filmat evenimentele de la hotel Continental.

Ca urmare, ieri, la ora 18 am mers în faţa sediului TVR Cluj, unde am manifestat în tăcere, cu leucoplast pe gură şi cu foi A4 pe care le ţineam în mână pentru a protesta faţă de cenzura practicată de postul public şi faţă de relaţia acestuia cu RMGC. Din nou, doar 2-3 ziare locale independente au raportat evenimentul. În paralel, la Bucureşti a avut loc o acţiune similară, unde însă jandarmeria a intervenit în forţă şi cu violenţă împotriva unor oameni care stăteau pe trotuar în fata TVR şi nu făceau altceva decât să tacă (un articol pe această temă, pe care îl recomand cu căldură, este cel al lui Cornel Vâlcu, intitulat „Declinul puterii a patra” şi disponibil la http://cornelvilcu.blogspot.com/2011/11/declinul-puterii-patra.html#more). La Cluj poliţia a fost rezonabilă, ne-au lăsat în pace, aşa încât după 45 de minute am plecat.

De la televiziune, am mers la meciul de baschet „U-Mobitelco” – „Elan Chalon”, din cupele europene, care avea loc de la ora 19. Aveam pe noi tricouri cu „Salvaţi Roşia Montană”, în semn de protest faţă de nou-anunţatul parteneriat cu RMGC al echipei de baschet „U-Mobitelco”. Clubul „U-Cluj” era cunoscut până acum ca un club sportiv care nu face compromisuri. Fanii „U-Cluj” au promis şi ei că vor protesta. La meci, după adevărate aventuri la intrare, ne-am postat întâmplător chiar deasupra galeriei şi ne-am expus tricourile cu „Salvaţi Roşia Montană”.

Stewarzii alături de jandarmerie au vrut să intervină în forţă şi să ne evacueze, însă galeria „U-Cluj” a fost la mare înălţime: au făcut efectiv zid în jurul nostru şi ne-au protejat aşa încât jandarmii şi stewarzii s-au speriat şi au bătut în retragere. Am coborât şi noi în galerie unde Adi Dohotaru şi ceilalţi au scos nişte bannere mari pe care scria „U-RMGC nu e echipa mea!” şi „Spirit universitar vândut”. Detalii şi poze aici: http://www.clon.ro/spirit-universitar-vandut-stewarzii-au-vrut-sa-i-evacueze-pe-sustinatorii-rosia-montana-din-sala-sporturilor/1009159.

Mă simt foarte onorat că acei oameni de la „U” au demonstrat că au coloană vertebrală şi integritate şi că sunt gata să se lupte pentru valorile în care cred şi să le apere. Pe tot parcursul meciului ne-am simţit ca un puiuţ în cuib, protejaţi şi apăraţi, ca să putem spune lumii ce credem. A fost nevoie de determinarea unor oameni faini pentru a apăra un drept fundamental câştigat la Revoluţie: dreptul la liberă exprimare. Pentru toate acestea, nu pot să spun decât: Respect galeriei „U-Cluj”!

Sursa imagine: http://www.ucluj.ro/stiri/salvati-rosia-montana-i4665.html

În final, să tragem nişte concluzii. România a ajuns o ţară unde o corporaţie face legea, unde nu ai dreptul să porţi un tricou pe care să scrie ce vrei tu, unde presa stă cu pumnul în gură – complice cu mizeria RMGC-ului, unde autorităţile uită că libertatea de exprimare este garantată de lege şi că s-a câstigat cu sânge în 1989, unde patronii şi managerii cluburilor sportive se prefac că nu ştiu că sportul nu înseamnă bani ci în primul rând un model de dezvoltare fizică şi intelectuală şi mai ales de moralitate şi integritate.

Nu ştiu cum vă simţiţi voi, dar eu sunt teribil de neliniştit de situaţia dramatică la care s-a ajuns. Iar miza de la Roşia Montană nu e doar aurul, ci mult mai mult: spiritul liber, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate, moralitatea şi integritatea unei societăţi şi nu în ultimul rând capacitatea de a învăţa să ne exercităm spiritul civic şi să ne protejăm drepturile prin cunoaşterea legilor şi prin refuzul de a ne lăsa intimidaţi de o autoritate abuzivă. Salvaţi Roşia Montană! şi Haide „U”!