Academicienii spun ”No, hai!” pentru salvarea de la distrugere a Roșiei Montane

94

Cum reacţionezi când două mâini se întind tremurând spre tine, în dorinţa de-a-ţi mulţumi că exişti şi tu ştii că ai 21 de ani, iar cel care te îmbrăţişează admirativ e unul dintre cei mai vârstinici academicieni ai României?  Vă spun eu: tremuri.

Pe Ovidiu Bojor, fondatorul fitoterapiei moderne în România şi deţinător al titlului de Senior Honoris Causa, am avut ocazia să-l cunosc  în cadrul Conferinţei Internaţionale “Roşia Montană în Istoria Universală”, desfăşurată între 11 şi 12 noiembrie, la Cluj-Napoca. Cum s-a spart bariera dintre formalitatea impusă de un astfel de eveniment şi o îmbrăţişare? Împărţind acelaşi crez. El nu pe mine m-a îmbrăţişat, ci pe cei care, de mai bine de 10 ani, şi-au întărit coloana pentru Roşia Montană. A îmbrăţişat oamenii care luptă, care ştiu că somnul e bun doar noaptea, care nu se tem de autorităţi atunci când îşi simt drepturile încălcate.

După o săptămână în care Roşia Montană a fost primul gând dimineaţa şi cel cu care a adormit în fiecare seară Clujul, Conferinţa Internaţională  “Roşia Montană în Istoria Universală” a venit ca o cimentare a motivelor pentru care sute de persoane au fost în fiecare seară în Piața Unirii, de la Occupy Conti încoace.

Odată cu argumentele specialiştilor în geologie, geografie, istorie, arheologie, chimie, economie etc., Clujul a înţeles că: ocuparea Hotelului Continental nu a fost o dovadă de teribilism, flashmobul din faţa Televiziunii Române nu a fost un act nejustificat, oamenii care susţin salvarea Roşiei Montane cunosc legea, ostaşii din Piaţa Unirii nu erau acolo doar de dragul jocului, iar îmbrățișările Roșiei Montane îi readuc la viață chiar și pe cei care au înghițit cianură.

Academia Română şi spiritul civic

Pe parcursul celor două zile de conferinţă, atmosfera evenimentului şi-a schimbat de multe ori culoarea. Unul dintre momentele care nu erau trecute în agenda celei de-a două părţi a discuţiilor de vineri, dar care a întărâtat spiritul civic al academicienilor, i se datorează preşedintelui Asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David:

“Mă adresez vouă, somităţilor: cred că ieşirea dumneavoastră în stradă ar avea un efect mult mai mare decât a mea şi a voluntarilor mei”.

Răspunsul pe care l-a oferit prof. univ. dr. Ioan Piso, de la Universitatea Babeş-Bolyai:

“Eu îi dau dreptate. De 12 ani de când luptă, am încredere că ştie ce spune.”

Secretarul General al Partidului România Mare, Gheorghe Funar:

“Dacă faceţi marşul, particip. Şi mai aduc şi câţiva prieteni.”

Argumentele participanţilor la Conferinţa Internaţională  “Roşia Montană în Istoria Universală” au fost multe. Acestea sunt câteva dintre ele:

Academician Ovidiu Bojor: “Am făcut de multe ori radiografia stării României. De multe ori am auzit: <<Ce facem?>> Unire! Trebuie să ne unim, dar nu în progresie aritmetică, ci în progresie geometrică. Întrebarea este: <<Sunteţi gata?>>, iar răspunsul cel  mai frumos: <<No, hai!>>.

Prof.univ.dr. Ioan Piso, Universitatea Babeş Bolyai: “În condiţii normale, nimeni nu s-ar fi gândit să ocupe Continentalul. Dar noi nu trăim în condiţii normale. […] În momentul în care contractul social a fost încălcat, poporul trebuie să îşi aleagă propria cale. […] Rolul nostru, al academicienilor, este să luminăm. Ceilalţi, să nu se gândească la teamă, să se gândească la faptul că dacă tăcem, o să ne întoarcem de unde am plecat. […] Noi ne frângem, dar nu ne plecăm.”

După prezentarea “Probleme legislative în cazul Roşia Montană (Legea anticianură, Modificarea Legii minelor, Modificarea Legii Adunărilor Publice)”, pe care au susţinut-o Raul Mureşan, Gheorghe Funar, Eckstein Kovacs Peter şi Mihai Goţiu și în care au fost prezentați în fotografii cei doi senatori care au inițiat proiectul de modificare a Legii Minelor 85/2003, prof. univ. dr. Ioan Piso a mai adăugat:

“Cei doi senatori ar fi trebuit prezentați nu doar din față, ci și din profil. Cel puțin așa se obișnuiește. […] Stă în puterea cetățenilor acestei țări să oprească acest proiect. Este singurul lucru pozitiv din tot acest scandal – faptul că în jurul Roșiei Montane s-a creat o societate civilă.”

Peter Oostveen, medic chirurg din Olanda: “Sunt de acord cu domnul Piso. […] O definiţie a democraţiei este aceea că oamenii pot să spună Nu. Dacă s-ar fi întâmplat ce se întâmplă aici în Olanda, două milioane de oameni erau în stradă. România a devenit o ţară uşor de intimidat. Acum e timpul, însă, pentru a spune Nu. Şi … am auzit mai devreme o comparaţie a problemei cu cancerul. Eu sunt chirurg. Domnule, cancerul se taie, nu se lasă!”

Eckstein Kovacs Peter, fost consilier prezidențial, despre proiectul de modificare a Legii Minelor 85/2003: ”Este de o mârşăvie fără precedent în legislativul românesc.”

Masivul Cetate, impunător cum nu  va mai fi niciodată

Preţ de 13 minute, Masivul Cetate a revenit la viaţă, în cadrul lansării albumului “Masivul Cetate – in  memoriam”. Imaginile pe care Adrian Steclaci le-a transformat într-un film documentar din anul 1957, au arătat un mândru şi frumos Cetate, înainte de-a fi golit de aur şi tuns de creste. “Românilor, nu mai fiţi proşti, nu mai distrugeţi ce aveţi.” – Adrian Steclaci, în discursul prezentării albumului.

Oana Moisil
Articolul precedentRezoluţia conferinţei “Roşia Montană în Istoria Universală”, Cluj-Napoca, 11-12 Noiembrie 2011
Articolul următorOcupaţi Străzile

5 COMENTARII

  1. Citesc cu întârziere articolul, cu care sunt de acord ; nu înteleg rostul comentariului lui I. Herto ? ! Revin asupra textului si vad : “în dorinţa de-a-ţi mulţumi ” ! ? ! Unde-i bai-ul ? Bravo, Oana Moisil ! Dupa atâtea embleme rasuflate, ar fi nimerita o miscare “No, Hai !” având pe steag figura luminoasa a Craisorului !

  2. Imi creste inima citind acest articol! Felicitari Oana! Distinsul academician nu a ales fara rost un gest atat de cald. E vorba de UNITATE in articol si in toata lupta dureroasa pentru salvarea Rosiei Montane si a valorilor Romanesti si universale. Ma uimeste Iosif ca te legi de asa bagatele, trecand in umbra fondul in favoarea unei stricteti a formei, neconcludente. Pare o diversiune! Nu pot sa cred ca e intentionata. Cred ca mai esti dator cu un comentariu!
    Cu inima la voi,
    Dana

  3. Articolul este foarte interesant și bine venit. Mi-aș permite doar o mică observație privind corectitudinea limbii:
    „ați”este forma contractată a verbului „a fi”, la persoana a doua plural, indicativ, atunci când e folosit ca verb ajutător pentru formarea perfectului compus – noi am fost, voi ati fost etc. Dumneavoastră ați folosit insă infinitivul „a multumi” impreună cu forma scurtă a pronumelui in dativ – ție iți – respectiv, „a iți mulțumi”. Presupun ca a fost doar o scăpare, dar e bine sa fiți mai atentă, mai ales că vă pregătiți pentru publicistică, după câte am înțeles.
    Cu gânduri bune,
    I. Herlo

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.