În zilele noastre, orasele sunt proiectate pentru vehicule, iar pietonii sunt în general uitati în sistemul de mobilitate. Este destul de comun sa avem orase în care magazinele, scolile si parcurile sa fie foarte departe si în care este nevoie de masina ca sa ajungi la ele, în care traficul domina strazile facându-le dificil de traversat, iar mersul pe jos sau cu bicicleta este nesigur si neplacut, în care transportul public circula rar si este dificil de accesat si în care poluarea aerului este un pericol vizibil si pregnant pentru sanatate. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, “Environment 2010: Our future, our choice”, include Mediul & Sănătatea ca fiind unul din cele 4 domenii de acţiune prioritară, pentru care sunt necesare eforturi suplimentare. Poluarea aerului este una din problemele prioritare, obiectivul fiind acela de “a atinge acel nivel al calităţii aerului care nu generează un impact şi riscuri innaceptabile pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu”.
Principalele efecte ale transportului
Emisiile pe cap de locuitor (in 2004) in China au fost de 3,7 tone fiind mult sub SUA (19,6 tone/capita) si UE (8,7 tone/capita). In UE-27, emisiile totale in 1990 au fost de 5621 milioane tone echivalent CO2, scazand la 5177 milioane tone echivalent CO2 ,in 2005 (o scadere de 7,9%). In aceeasi perioada, emisiile din transporturi au crescut cu 26%. In 2005 acestea reprezentau 22% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera din UE-27. Transportul rutier este de departe cea mai mare sursa de emisii din transporturi.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă doua mari particularităţi: în primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii.
În data de 17 iunie 2009, elevii clasei a XI-a A, profilul protecţia mediului, de la Grupul Şcolar de Chimie industrială ,, Terapia” a monitorizat traficul rutier între orele 14°°-15°° în următoarele locaţii din Cluj-Napoca: Intersecţia de la Gară, Intersecţia Centru, Sensul giratoriu Mărăşti, Sensul giratoriu Mănăştur, Sensul giratoriu Zorilor. Rezultatul a aratat ca contributia la emisia de CO au avut-o: autoturisme: 88%, motociclete: 1%, auto transport public: 3%, auto transport marfa 8%.
Cum poate fi redusa poluarea
Sistemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale, economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. Aceasta îmbunatatire a calitatii vietii urbane poate fi obtinuta prin implementarea unui Plan de Mobilitate Urbana Durabila, care în multe cazuri ar presupune o regândire serioasa a mediului si a planificarii urbane. Planul de Mobilitate Urbana Durabila este un set de actiuni orientate catre introducerea unor forme mai sustenabile de calatorie, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta si transportul public dintr-un oras, adica mijloacele de transport compatibile cu cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului, asigurând astfel o calitate mai buna a vietii pentru cetateni.
Pentru a dezvolta durabil un oras este foarte important sa se actioneze în doua directii:
Spatiul
Ciclismul
Bicicleta
Ce tipuri de biciclete sunt disponibile pe piata?
Declaratia unui ciclist din Cluj: “Am inceput sa circul cu bicicleta prin oras in urma cu 2 ani, in special pentru deplasarea la/de la serviciu. Am parcurs circa 2200 km NUMAI prin oras. Fara bicicleta as fi fost nevoit sa circul cu masina. Masina mea consuma in regim urban 9.5 litri benzina/100 km, deci la 2200 km ar fi consumat 209 litri de benzina. Prin arderea acestei cantitati s-ar fi emanat in atmosfera 485 kg de CO2. Pot spune ca in 2 ani de biciclit am poluat cu aproape 500 kg de CO2 mai putin si am facut aprox 200 de drumuri dus-intors pana la serviciu.”
Personalitati despre mersul pe bicicleta:
Concluzii
Sistemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale, economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. Sistemele conventionale de transport au un impact semnificativ asupra mediului, contribuind cu 20-25% la consumul global de energie si la emisiile de dioxid de carbon. Emisiile de gaze cu efect de sera din transport cresc mult mai repede decât în orice alt sector.
Bibliografie
1. Proiectul Competence (din Programul IEE)
3. Mihai Savu, Declaratia unui ciclist din Cluj, email: mihai.savu@gmail.com
4. TRANSPORTUL RUTIER ŞI EMISIILE DE DIOXID DE CARBON – Proiect realizat de Clasa a XI-a A, Îndrumător: Ing. Turean Silvia Corina, Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia” , Cluj Napoca, ROMÂNIA
Un articol foarte interesant, care ar fi bine sa fie citit si de Domnul Primar Apostu.
As dori sa comentez un pasaj:
“Primaria Cluj are in vedere o reţea de biciclete de la Cluj-Napoca la Floreşti şi Apahida. „Reţeaua de staţii self-service de închiriere biciclete” pe care municipalitatea doreşte să o implementeze la nivel metropolitan costă peste 16,8 milioane de lei. Primăria Cluj-Napoca doreşte să amenajeze o reţea de 51 de puncte multimodale ce oferă posibilitatea de închiriere a bicicletelor în regim self–service. După ce utilizatorul se autentifică, i se eliberează automat o bicicletă pe care o poate folosi şi depune apoi în oricare rastel automat din sistem. Concomitent, municipalitatea va amenaja şi o reţea de 22,6 kilometri de piste de biciclete şi 28 de kilometri de trasee pentru biciclişti.”
Intentiile sunt bune, din pacate toate sunt in viitor la stadiul de “are in vedere…” , “doreste sa …” si “va amenaja…”.
Oana Buzatu, purtatoarea de cuvant a Primariei a declarat ca “În acest moment clujenii se deplasează cu maşina. Aceasta este realitatea Clujului” si „În momentul în care va creşte numărul bicicliştilor în Cluj va creşte şi lăţimea benzilor şi numărul pistelor destinate acestora.”
O atitudine total GRESITA a Primariei … daca biciclistii ar avea pe unde circula in siguranta ati vedea mult mai multi pe strada si nu ar considera ca trebuie sa fii “sinucigas” sa mergi cu bicicleta prin oras.
Andrei, cred ca ceea ce lipseste este constientizare de catre clujeni a beneficiilor mersului pe bicicleta (sau, de ce nu, chiar si a mersului pe jos sau cu transportul in comun) precum si exemple concrete de oameni din anturajul lor, care sa vina la job (cazul cel mai concret) pe bicicleta.
Daca mai multi clujeni ar iesi cu bicicleta pe strada in fiecare zi si nu numai cu ocazia marsurilor, cu siguranta ca Primaria ar sesiza acest lucru. Dar cum fiecare e probabil grabit sa ajunga la job, sau e comod, putini din cei ce participa la marsuri folosesc cu adevarat, zilnic, bicicleta.
Schimbarea la noi se pare ca nu se va face de sus in jos, fiindca conducatorii nostrii actuali au alta vocatie, din pacate, decat cea de lideri ai schimbarii … Iar daca chiar ne dorim ca mersul pe bicicleta sa “prinda”, cred ca trebuie ca fiecare din noi sa ne “schimbam”, sa transpunem ideile noastre in fapta, indiferent de atitudinea majoritatii …
Scopul prezentarii si articolului a fost tocmai de a constientiza pe cei prezenti la simpozion depre beneficiile mersului pe bicicleta. La simpozion, nimeni nu auzise “pana in acea zi despre “Saptamana mobilitatii”, si nici de “Ziua fara masini”. Daca Primaria din Cluj nu face publica aceasta actiune, sa incercam noi anul viitor sa facem asa incat cetatenii Clujului sa cunoasca detaliile si scopul acestei actiuni. La Simpozion am convins cel putin o persoana sa foloseasca bicicleta pentru transportul in oras; tuturor le-am spus ca anul viitor ii intreb cati au inceput sa o foloseasca ca mijloc de transport. Recunosc ca eu am prins curaj sa folosesc bicicleta in Cluj dupa ce timp de 3 saptamani am mers cu ea in Japonia, pe pistele amenajate pe trotuare, ca in poza. Fiica mea din Japonia a citit si ea articolul si e mandra de faptul ca noi incercam sa incurajam mersul pe bicicleta si in Cluj. Pana in martie 2009 eu puneam bicicleta pe masina si mergeam cu ea asa pana la Somesul Rece sau Tarnitza de teama de soferi agresivi si neatenti. Intre timp am prins curaj, merg lejer prin Cluj, ori pe piste, ori pe carosabil si ma bucur sa vad ca din ce in ce mai multa lume ca a incept sa mearga cu bicicleta prin oras. Felicitari APN si CCN pentru initiativa de a incuraja studentii prin organizarea “Promenadei pe biciclete” din data de 6 octombrie 2010. Sa ne auzim cu bine!
Buna ziua, sunt studenta la Comunicare si PR anul I, si proiectul nostru este o campanie publica, iar eu si colegii mei de echipa ne-am gandit ca acest subiect ar fi unul foarte interesant pentru campania pe care trebuie sa o dezvoltam, si as dori sa va rog, D-na Margareta Stan, daca se poate sa ne da-ti o adresa de e-mail prin care sa va cer mai multe detalii, poate chiar vom putea colabora pentru o imbunatatire a transportului pe bicicleta. Va multumesc. O zi frumoasa!
Salut Ioana,
Doar acuma vad mesajul tau.
Ma poti contacta pe email: Margas_ro@yahoo.com
Sa ne auzim cu bine!
Margareta