Cinci idei pentru un Cluj mai verde

    Publicat de Cluj.info, joi, 2 iunie 2016, 2 Răspunsuri, 2.828 vizualizări

    Clujul văzut de pe Cetățuie

    Cartea “Happy City” a lui Charles Montgomery discuta un lucru pe care toți îl știam intuitiv de ceva timp – puterea design-ului urban de a ne schimba starea de spirit. Orașele frumoase ne inspiră și ne animă – ne pot face mai buni, mai productivi, mai implicați. O plimbare prin centrul Sibiului sau prin Cetatea din Alba Iulia îți dă un alt suflu. Orașele frumoase sunt artă în aer liber și sunt un magnet pentru oameni și turiști. Clujul are șansa să fie un astfel de magnet.

    Montgomery discută câteva elemente cheie pentru un oraș atrăgător. Nu o să trecem prin toate în acest eseu – merită să luați cartea și să o citiți din scoarță în scoarță. Există însă un tip de intervenție care este la îndemâna oricărei primării, indiferent cât de bogată sau săracă este – investițiile în spații verzi. Nu toate orașele se pot lăuda cu un patrimoniu cultural de invidiat, nu toate au un mediu artistic și cultural dinamic, nu toate oferă o gamă variată de opțiuni pentru petrecerea timpului liber. Toate însă pot investi în mai multă verdeață. Costurile sunt mici și impactul potențial foarte mare. Montgomery citează mai multe studii empirice ce indică importanța spațiilor verzi pentru o calitate a vieții mai bune. Mai mult, un studiu făcut asupra unui eșantion de oameni spitalizați a arătat ca cei care aveau camere cu expunere spre spații verzi se însănătoșeau mult mai repede decât cei cu vedere spre un perete. Ca atare spațiile verzi sunt bune nu numai pentru sufletul nostru ci și pentru sănătatea noastră.

    Clujul nu stă rău la spații verzi (deși nu o ducem nici foarte bine), și există declarații (să sperăm că nu vor rămâne numai la nivelul de declarații) pentru a crea noi parcuri în Cluj (de ex. Parcul Hoia, Parcul Între Lacuri, Parcul Mănăștur Sud sau Parcul Feroviarilor). Pot fi însă gândite și abordări la o scară mai mică, abordări ce pot să aducă mai mult verde, mai aproape de noi. În cele ce urmează vom discuta câteva astfel de abordări.

    1. Nici o stradă fără verdeață

    O politică clară a Primăriei ar trebui să fie introducerea unui minim de verdeață pe fiecare stradă din Cluj – un copac, o tufă, o floare, o bucată de gazon… ceva care să dea mai multă culoare orașului nostru. Adevărul este că în cartierele noastre cu confort comunist 0, nu prea ai de ce să te bucuri în afara spațiilor verzi. Și pentru a vizualiza cum schimbă câțiva copaci toată atmosfera, găsiți mai jos poze de pe două străzi ce se intersectează – Str. Viilor și Str. Pasteur. Pe ambele străzi avem aceleași elemente: stradă, trotuar, blocuri tip identice. Pe Str. Viilor însă, blocurile sunt mascate de un rând de copaci frumoși. Pe Pasteur, atmosfera e cam golașă și dezolantă. Se văd copacii plantați recent care peste câțiva ani vor transforma și Pasteurul într-o stradă puțin mai șarmantă.

    Strada Viilor

    Strada Viilor

    Strada Pasteur

    Strada Pasteur

    Așa cum sistemul de iluminat public a fost extins printr-un program ambițios în toate zonele neacoperite, la fel ar trebui ca fiecare stradă care poate fi echipată cu un copac să fie echipată cu un copac. De asemenea, ar trebui să folosim cu curaj gazonul peste tot unde este fezabil. În București gazonul este acum folosit în mod regulat și s-au creat niște spații verzi minunate.

    1. O accesibilizare mai bună a zonelor verzi periferice

    Clujul nu o duce rău în ceea ce privește suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor (suntem peste norma UE de 26 m2 pe cap de locuitor) dar nu o duce foarte bine în ceea ce privește alocarea acestui spațiu verde. Practic, noi am profitat că suntem înconjurați de păduri și am înglobat parte din aceste păduri (Hoia, Mănăștur Sud, Făget) în intravilanul orașului. Imaginea de mai jos arată repartizarea spațiului verde în oraș conform PUG-ului. Ce devine imediat evident este că o bună parte din suprafața mai consistentă de spațiu verde se află la periferia orașului și relativ greu de accesat pentru majoritatea clujenilor.

    Rețeaua de spații verzi din Cluj

    Rețeaua de spații verzi din Cluj

    În mod normal, distribuția spațiilor verzi în oraș ar trebui mai degrabă să arate mai mult ca imaginea de mai jos. Autoritățile locale din Nantes (Franța), asemănător altor autorități din Europa de Vest, au avut de-a lungul anilor o politică de a aduce spațiile verzi cât mai aproape de oameni. În Stockholm, 90% dintre rezidenți sunt la mai puțin de 300 metri distanță (cam 3-4 minute de mers pe jos) de un parc, rezervație naturală, sau corp de apă. Autoritățile din Stockholm au însă o politică declarată de a aduce 100% din populația orașului mai aproape de un spațiu verde. Mai avem ceva până vom atinge un astfel de standard dar sunt lucruri ușoare ce pot fi făcute imediat.

    Rețeaua de spații verzi din Nantes, Franța

    Rețeaua de spații verzi din Nantes, Franța

    Cel mai simplu lucru ce poate fi făcut pentru a aduce spațiile verzi cât mai aproape de clujeni este accesibilizarea spațiilor verzi existente – în special pădurile de la periferia orașului. Acest lucru se poate face relativ ușor și fără costuri suplimentare prea mari. Ca un prim pas, de exemplu, pot fi marcate câteva trasee off-road pentru drumeți și bicicliști. Ulterior, pe măsură ce bugetul orașului va crește și pe măsură ce priorități mai presante vor fi rezolvate, se poate gândi și un sistem de alei pietonale și piste pentru bicicliști în aceste zone.

    Traseu off-road marcat

    Traseu off-road marcat

    1. Spații verzi mai atractive

    Nu e de ajuns să avem spații verzi în Cluj, acestea trebuie să fie și atractive pentru oameni. O adunătură de copaci înconjurați de mlaștină sau noroaie nu o să atragă niciodată oameni. Spațiile verzi trebuie să fie îmbietoare și atrăgătoare. În primul rând, ele ar trebui să fie ușor de folosit de către oameni. Autoritățile locale din Cluj au fost printre primele din țară care au permis folosirea parcurilor în totalitatea lor. După o viață de “Nu călcați iarba!”, în Cluj ne putem în sfârșit lăfăi în parcuri. Putem să ieșim la picnic în centru orașului, putem să citim în hamace, putem să mergem la evenimente, și în multe parcuri din oraș putem face sport.

    Jazz in the Park

    Jazz in the Park

    Bineînțeles, autoritățile nu ar trebui să se așeze pe lauri ci să continue lucrurile bune pornite deja. Gândiți-vă de exemplu cum ar fi ca vara aceasta, sau măcar în curând, să putem face pe malul Someșului ce fac oamenii din imaginile de mai jos. Să bei o bere pe malul Someșului nu ar trebui să fie un vis foarte îndepărtat.

    Idei pentru accesibilizarea malurilor apelor

    Idei pentru accesibilizarea malurilor apelor

    Idei pentru accesibilizarea malurilor apelor

    Idei pentru accesibilizarea malurilor apelor

    1. Parcări verzi

    Parcările reprezintă în mai toate orașele din lume mări neatrăgătoare de asfalt. În multe cazuri suprafața ocupată de locurile de parcare este mai mare decât suprafața ocupată de locuințe – inclusiv în orașe sustenabile gen Reykjavik. O politică urbană sănătoasă ar trebui să presupună reducerea substanțială a locurilor de parcare. Acolo însă unde parcările nu pot fi eliminate, ar trebui să se caute sustenabilizarea acestor parcări – mai exact, transformarea lor în spații verzi (vedeți două exemple în imaginile de mai jos). Parcările verzi nu numai că sunt mai plăcute ochiului și sufletului dar ajută și la reducerea efectului de seră în orașe și la scăderea temperaturii ambientale (vara, asfaltul reflectă căldura solară și temperatura în orașe este de obicei cu câteva grade mai ridicată decât în împrejurimi).

    Parcări verzi

    Parcări verzi

    1. Blocuri verzi

    Blocurile cu confort comunist 0 nu sunt cele mai atrăgătoare clădiri de pe planetă. Nu am întâlnit încă oameni care să le ridice în slăvi. Ele reprezintă însă locul unde majoritatea dintre noi ne petrecem serile și o bună parte din timpul liber. În anii trecuți am început să le termoizolăm, să le mai spoim cu un strat nou de vopsea și să le mai curățăm puțin. Dar nu poți să faci din scroafă prințesă numai dacă îi dai cu puțin ruj pe față. Putem însă să facem blocurile puțin mai funcționale.

    Aceste clădiri oferă în momentul de față o substanțială suprafață utilă nefolosită în momentul de față – acoperișurile. În mai toate țările dezvoltate, acoperișurile blocurilor sunt convertite în spații utile ce pot fi folosite de locatari pentru diferite scopuri. În America, de exemplu, acoperișurile blocurilor sunt pline vara de oameni care se adună la o bere și un grătar. De ce să nu folosim și noi mai bine aceste spații. Imaginile de mai jos oferă un astfel de exercițiu de imaginație – prima poză arată un grup de blocuri din Gheorgheni, așa cum arată în momentul de față; a doua poză arată modul în care se poate transforma un astfel de cartier dacă acoperișurile blocurilor sunt transformate în grădini urbane.

    Blocuri comuniste – situația existentă

    Blocuri comuniste – situația existentă

    Blocuri comuniste – propunere conversie acoperișuri în gradini urbane

    Blocuri comuniste – propunere conversie acoperișuri în gradini urbane

    Crearea unui Cluj mai verde ține de fiecare dintre noi. Ajunge să punem un ghiveci cu flori în geam, pentru a-i încuraja și pe alții să o facă. De asemenea, comunități individuale din oraș se pot organiza pentru a porni campanii de plantare copaci în intravilan (pe modelul de succes al campaniilor ce au loc la intervale de timp regulat în afara orașelor). Ăsta e și momentul propice să o facem – cât orașul este în plin avânt. Putem lăsa în urmă un oraș de care nepoții noștri să fie mândrii.

    Fiți fericiți, fiți buni, fiți verzi!

    2 comentarii pentru “Cinci idei pentru un Cluj mai verde”

    1. Zerrro spune:

      Imi plac foarte mult ideile. Mai ales cele cu parcarile verzi.

    2. alomanicolae spune:

      Toate ideile sunt super. Bravo!

    Scrie un comentariu