Politica, manual de întrebuinţare

    Publicat de , marți, 6 iunie 2017, Lasă un răspuns, 158 vizualizări


    TIFF  a găzduit duminică, 4 iunie, prima dezbatere pe tema „Film şi politică” din ediţia cu numărul 16. S-a vizionat documentarul „Politica, manual de întrebuinţare / Política, manual de instrucciones (regizor Fernando León de Aranoa), ce a fost urmat de o dezbatere la care au participat Dan Mașca – membru fondator al Partidului Oamenilor Liberi (POL), Claudiu Crăciun – unul din fondatorii Demos (o nouă mișcare politică de centru-stânga), Adrian Dohotaru – deputat USR, Tudor Pop – deputat USR, Mihai Goțiu – senator USR, Elek Levente – președintele USR Cluj, Liviu Mihaiu – jurnalist și realizatorul radio și TV Andrei Gheorghe.

    Podemos un răspuns populist greșit?

    „Prietenul nostru Sorin Ioaniţă de la Expert Forum, spunea despre Podemos că este un răspuns populist şi greşit la problemele Spaniei. Pe de altă parte, un comentator englez, spunea că marea greşeală a Podemos este că nu e nici de stânga, nici de dreapta, şi pentru o ţară ca Spania obişnuită cu un sistem foarte clar şi foarte alb şi negru, nu şi-au asumat o parte. Păreri, comentarii?”, a început dezbaterea Tudor Giurgiu, care a moderat întâlnirea

    Întrebarea centrală legată de Podemos, în special despre orientarea ideologica a partidului și afirmarea unei poziții clare de stânga sau de dreapta, implică consecințe pe termen îndelungat pentru partid. În cazul Podemos, poziționarea ideologica spre stânga, poate chiar cea extremă, este clară, însă nu există o asumare oficială din partea membrilor partidului. Lucrul acesta e firesc ținând cont de tradiția politică a Spaniei, unde partidele tradiționale și-au asumat întotdeauna o poziție fermă, de stânga sau de dreapta, tocmai pentru a-i reprezenta cât mai bine pe cetățeni.

    „Podemos este un reviriment al unei stângi democratice mult mai autentice, mai participative. De ce spun ei că nu sunt nici de stânga şi nici de dreapta, simplu, pentru că stânga şi dreapta au fost folosite ca instrument de disciplinare de către cele două mari partide, Partidul Popular şi Partidul Socialist, astfel încât această renunţare are un motiv cât se poate de pragmatic şi strategic, dar în sinea lor să nu credeţi că se se abţin vreodată să îşi susţină valorile care sunt de stânga. Ăsta e un element foarte important pe care trebuie să ni-l asumăm şi noi. Nu cred că performanţa negativă a partidelor româneşti e un motiv îndeajuns de bun să ne facă pe noi să spunem că abandonăm nişte valori, ori că nu le avem.” a spus Claudiu Crăciun, fondator Demos.

    Claudiu Crăciun – unul din fondatorii Demos

    De aici se înțelege că poziționarea Podemos este efectul unei strategii politice – nici de stânga nici de dreapta, dat fiind că partidul a luat naștere într-un moment în care cetățenii au exprimat un refuz față de partidele tradiționale, fie de stânga, fie de dreapta, arătându-și indignarea și nemulțumirea în cadrul protestelor – ex El Movimiento de los Indignados. De aici provine și poziția neclara a partidului Podemos în ceea ce privește refuzul valorilor ideologice de stânga sau de dreapta, cât și asumarea lor.

    Levente Elek, vicepreşedinte USR şi actualul preşedinte interimar al Uniunii: „Eu am avut impresia că Podemos este varianta spaniolă a USR-ului. Cred că din foarte multe puncte de vedere ne asemănăm cu ceea ce am văzut, şi ei pornind din zona civică, au adunat foarte mulţi tineri în jurul lor, ceea ce am făcut şi noi, iar acest spirit care-i foarte greu de învins a contat foarte mult în Spania. Cel mai mare cadou pe care-l avem noi, să spun aşa, este forţa tinerilor care este alături de noi”.

    Totuși, deși putem spune ca Podemos sau chiar USR sunt partide care s-au construit în jurul protestelor, al tragediilor (ex. Colectiv), în alte cazuri pe populism, inegalități sociale, etc.,  în același timp ar fi greșit să credem ca ele pot ”supraviețui”, să se înscrie în conștiința și cultura civică a cetățenilor fără a avea o ancorare ideologică, sau valori clare. În lipsa lor apar tensiuni vizibile care fragmentează partidul și dezbină membrii. Ele sunt observabile atât în Spania- sub forma diversiunilor în cadru Podemos, cât și în România – cazul conflictelor actuale în cadrul USR.

    În opinia lui Claudiu Crăciun, fondator Demos, ”performanța negativă a partidelor românești  nu este un motiv îndeajuns de bun să ne facă și pe noi să abandonăm niște valori, ori să nu le avem”. Lipsa lor sau a unei doctrine politice clare și asumate conduce spre imprevizibilitate, ceea ce poate deveni chiar toxică pentru democrația reprezentativă. „Dacă nu știi ce va face în Parlament reprezentantul tău, te întrebi serios dacă merită să votezi, să mai ai încredere în politică și democrație.”

    Tudor Pop, parlamentar USR, a susţinut: „Cred că ne aşteaptă şi pe noi nişte provocări, cu o parte dintre ele ne confruntăm acum. În ceea ce priveşte clivajul acesta stânga-dreapta eu cred că ar trebui să fim un pic mai atenţi la nuanţe. Nefiind politolog dar totuşi având o experienţă în administraţie pot să vă spun că au fost momente în care am aplicat politici de stânga şi politici de dreapta în România în timpul guvernării Cioloş. Asta pentru că suntem într-o zonă care nu ne lasă să fim doar de dreapta sau doar de stânga. Cred că lucrul acesta se regăseşte şi în USR acuma, unde avem oameni care sunt de stânga şi de dreapta şi care lucrează în aceeaşi comisie, şi dezbat pe argumente, cu mult calm şi de cele mai multe ori ajungem la un consens”.

    Tudor Pop, parlamentar USR

    Reforma legii electorale

    În continuarea ideilor de mai sus, Dan Mașca, membru fondator al Partidului Oamenilor Liberi (POL), susține faptul că o mai bună reprezentare politică prin mandatul legislativ, trece prin reforma legii electorale. De asemenea, extinderea dreptului de a candida pentru mandate locale și asociațiilor sau grupurilor civice, cât și eliminarea pragului electoral de 5% ar permite cu adevărat o reprezentare politică mai bună și mai diversificată a valorilor ideologice. Pentru Dan Mașca, „România are nevoie de eliminarea tuturor barierelor, deoarece acestea au dus la o prezența la vot de doar 39%, care defapt nu înseamnă democrație” și nici reprezentativitate, dat fiind faptul că o minoritate se pronunță pentru majoritate.

    Rolul ideologiilor

    După Claudiu Crăciun, valorile de stânga sau de dreapta tradiționale, care se poziționează în jurul inegalităților, refuzul lor și voința de a le schimba, de a le reglementa, de exemplu problema romilor, a sărăciei, analfabetismul, etc., ele continuă și astăzi să fie marcatori ideologici și purtători de valori, într-adevăr  generale, dar semnificative, de stânga sau de dreapta. Luptele între partidele ideologice și tradiționale ascund și ignoranța istorică, la fel de bine cât și noile partide care pretind a nu fi nici de stânga nici de dreapta. Totuși ar fi o greșeală să confundăm „lupta cu partidele mari și corupte cu o luptă împotriva doctrinelor, a valorilor”. În plus, „politica nu e doar o competiție morală în care fiecare încearcă să se reprezinte ca fiind mai puțin corupt ca celălalt, ci formularea de alternative. A spune că nu există stânga și dreapta înseamnă să închizi ochii la problemele pe care acestea le identifică”.  Așadar, „stânga și dreapta vor exista întotdeauna, pentru că întotdeauna vor exista inegalități, (….) iar doctrinele sunt instrumentele principale pe care le avem pentru a schimba societatea”.

    Scrie un comentariu